Cancelarul german Olaf Scholz este aşteptat, luni, la Kiev pentru a continua eforturile diplomatice în vederea dezamorsării ameninţării „critice” a invaziei Ucrainei de către Rusia, ceea ce ar putea declanşa cea mai gravă criză în Europa de la Războiul Rece, scrie AFP.
Scholz va merge marţi la Moscova, pe urmele preşedintelui francez Emmanuel Macron săptămâna trecută, în momentul în care Statele Unite amintesc că Rusia ar putea invada Ucraina „în orice moment” şi în care occidentalii îşi evacuează ambasadele.
Adesea acuzată de a fi prea îngăduitoare cu Rusia, Germania a ridicat tonul. „Suntem în mijlocul unui risc de conflict militar, de război în Europa Orientală, şi Rusia este cea responsabilă de acest lucru”, a declarat preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. Scholz a spus că sancţiunile occidentale ar fi „imediate” în caz de invazie rusă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Moscovei „nu-i pasă” de sancţiuni, a prevenit ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarintsev, într-un interviu în ziarul suedez Aftonbladet.
Situaţia a atins un punct „critic”, a estimat o sursă guvernamentală germană. „Îngrijorarea noastră a crescut (...). Credem că situaţia este critică, foarte periculoasă”.
Tensiunile sunt la apogeu, cu 130.000 de militari ruşi masaţi la frontiera ucraineană care conduc manevre totale.
Rămâne de văzut dacă această situaţie va determina Germania să-şi revizuiască reticenţa faţă de livrările de arme către Ucraina şi despre viitorul Nord Stream 2, gazoductul controversat construit pentru a aduce gazul rusesc pe teritoriul său ocolind Ucraina.
Cancelarul german a asigurat săptămâna trecută că proiectul gazoductului va fi oprit în cazul unei eventuale invazii.
Într-un interviu telefonic duminică seară, preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au convenit să continue „calea diplomaţiei” şi „descurajarea” faţă de Moscova.
Zelenski l-a invitat pe Biden la Kiev. „Sunt convins că vizita dumneavostră la Kiev în următoarele zile (...) ar fi un semnal puternic şi ar contribui la stabilizarea situaţiei”, i-a declarat preşedintele ucrainean, potrivit serviciilor sale, preşedintelui american.
Washingtonul nu a făcut nicio referire la această invazie în relatarea sa după conversaţie, în timpul căreia Joe Biden a promis din nou un răspuns „rapid” al Statelor Unite, în coordonare cu aliaţii săi, în caz de atac rus.
Prim-ministrul brtianic Boris Johnson intenţionează să viziteze ţările baltice şi din nordul Europei săptămâna aceasta pentru a-şi continua eforturile diplomatice.
„Există încă o fereastră de oportunitate pentru dezescaladare şi diplomaţie, şi prim-ministrul va continua să lucreze neobosit alături de aliaţii noştri pentru a determina Rusia să se îndepărteze de abis”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.
Moscova, care deja a anexat Crimeea în 2014, neagă orice intenţii agresive faţă de Ucraina, dar condiţionează reducerea tensiunilor cu o serie de exigenţe, în special asigurarea ca Ucraina să nu fie inclusă niciodată în NATO. O condiţie pe care occidentalii o consideră inacceptabilă.
Numeroase ţări occidentale şi-au rugat cetăţenii să părăsească Ucraina sau să înceapă să-şi evacueze ambasadorii. Şi compania olandeză KLM şi-a suspendat până la noi ordine zborurile către spaţiul aerian ucrainean.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
