SUA cer Ucrainei, în privat, să se arate deschisă la negocieri cu Rusia - The Washington Post

SUA cer Ucrainei, în discuţii private, să arate că este deschisă la negocieri cu Rusia, dar încurajările americane în acest sens nu au drept scop să împingă neapărat Kievul la masa negocierilor, ci mai degrabă să asigure moralul ridicat susţinătorilor internaţionali ai Ucrainei, într-un moment în care prelungirea războiului riscă să-i facă pe mulţi să dea înapoi, scrie „The Washington Post”, care citează, sub acoperirea anonimatului, „surse familiarizate cu discuţiile”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la rândul său, se confruntă cu provocări pentru a-şi menţine sprijinul atât pe plan extern, cât şi intern. Pentru a-i motiva pe ucraineni, el a promovat ideea unei victorii, şi nu pe cea a unui târg cu Moscova şi a devenit astfel un simbol al sfidării Kremlinului, care a motivat forţele ucrainene pe câmpul de luptă.

În ciuda refuzului afişat al liderilor ucraineni de a discuta cu Putin şi a jurământului lor de a lupta pentru a recuceri întreaga Ucraină, oficialii americani sunt de părere că Zelenski ar susţine probabil negocierile şi ar accepta în cele din urmă concesii, aşa cum, de altfel, la începutul războiului, sugerase că ar face. Aceşti oficiali SUA cred că Kievul încearcă acum să-şi asigure pe teren cât mai multe victorii militare înainte de sosirea iernii, când ar putea exista o fereastră pentru diplomaţie, scrie „The Washington Post”.

În acest context, vizita recentă la Kiev, neaşteptată, a consilierului pentru securitate de la Casa Albă, Jake Sullivan, poate fi văzută într-o altă lumină.

Solicitarea oficialilor americani nu are ca scop să împingă Ucraina la masa negocierilor. Mai degrabă, este o încercare calculată de a se asigura că guvernul de la Kiev îşi menţine sprijinul unor state care, confruntate cu prespectiva unui conflict de durată, şovăie în a mai acorda ajutor, temându-se că vor alimenta astfel un război ce riscă să dureze mulţi ani de acum încolo, au explicat sursele „The Washington Post”.

Aceste discuţii arată însă cât de complicată a devenit poziţia administraţiei Biden, în condiţiile în care oficialii americani promit public că vor sprijini masiv Kievul „atât timp cât va fi nevoie”, dar speră în acelaşi timp într-o rezolvare a conflictului care, în ultimele opt luni, a afectat în mod drastic economia mondială şi a declanşat frica de un război nuclear, comentează „WAPO”.

Ajutorul pentru Ucraina, pus sub semnul întrebării şi în SUA

Refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a discuta cu Vladimir Putin a stârnit îngrijorare în mai multe ţări din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului se fac tot mai simţite, scrie „The Washington Post”. Dar chiar şi în Statele Unite - unde au loc, marţi, alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial - există temeri că noua configuraţie a Congresului, care cel mai probabil va fi dominat de-acum de republicani, va determina o schimbare a opticii de a ajuta Ucraina, iar preşedintelui Joe Biden îi va fi dificil să-şi impună punctul de vedere.

În Statele Unite, inflaţia în creştere, parţial legată de război, îi dă dureri de cap preşedintelui Biden şi partidului său înaintea alegerilor parţiale din 8 noiembrie şi ridică noi întrebări cu privire la viitorul asistenţei americane pentru securitate, care s-a ridicat la 18,2 miliarde de dolari de la începutul războiului, cea mai mare sumă anuală de acest tip oferită unui stat de la sfârşitul Războiului Rece. Potrivit unui sondaj publicat la 3 noiembrie de „The Wall Street Journal”, 48% dintre republicani au declarat că Statele Unite fac „prea mult” pentru a sprijini Ucraina, o proporţie în creştere considerabilă, de la numai 6% cât era în martie.

La rândul lor, progresiştii din cadrul Partidului Democrat fac apel la diplomaţie pentru a evita un război prelungit. Ei au publicat, deşi au retras-o ulterior, o scrisoare în care îi cereau lui Biden să-şi sporească eforturile de a căuta „un cadru realist” pentru oprirea luptelor.

De aceea, administraţia Biden îi încurajează în privat pe liderii Ucrainei să dea un semnal de deschidere că sunt dispuşi să negocieze cu Rusia şi să renunţe la refuzul lor public de a se angaja în discuţii de pace cât timp Vladimir Putin este la putere, arată cotidianul american.

Ce urmăreşte administraţia Biden

În timp ce oficialii americani împărtăşesc evaluarea omologilor lor ucraineni că Putin, deocamdată, nu este serios în privinţa negocierilor, ei recunosc că decretul preşedintelui Zelenski prin care se interzic în mod expres negocieri cu liderul de la Kremlin a generat îngrijorare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele perturbatoare ale războiului se simt cel mai puternic în preţurile la alimente şi combustibili.

Această „oboseală” apărută în ceea ce priveşte menţinerea sprijinului pentru Ucraina este „un lucru real pentru unii dintre partenerii noştri”, a declarat un oficial american, citat sub acoperirea anonimatului de „The Washington Post”.

Aflat vineri la Kiev, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat că Statele Unite susţin o pace justă şi durabilă pentru Ucraina şi a precizat că sprijinul american va continua indiferent de politica internă. „Intenţionăm pe deplin să ne asigurăm că există resursele necesare şi că vom obţine voturi de ambele părţi (democraţi şi republicani - n.r.) pentru a face ca acest lucru să se întâmple”, a declarat el în timpul unui briefing de presă.

Diplomat: SUA nu-şi pot permite să ignore condiţiile unei păci

Nerăbdarea pentru o potenţială rezolvare a conflictului s-a intensificat însă pe măsură ce forţele ucrainene recuperează teritoriul ocupat, apropiindu-se tot mai mult de zonele acaparate de Putin, menţionează „The Washington Post”.

Diplomatul Alexander Vershbow, care a fost ambasador al SUA în Rusia şi secretar general adjunct al NATO, a declarat că Statele Unite nu-şi pot permite să ignore complet modul şi momentul în care se va încheia războiul, având în vedere interesul SUA de a asigura securitatea europeană şi de a descuraja noi agresiuni ale Kremlinului dincolo de graniţele Rusiei.

„Dacă condiţiile devin mai propice pentru negocieri, nu cred că administraţia va fi pasivă. Dar, în cele din urmă, ucrainenii sunt cei care duc luptele, aşa că trebuie să fim atenţi să nu-i criticăm”, a declarat Vershbow.

Ce spun ucrainenii

Ucrainenii au reacţionat cu indignare atunci când străinii au sugerat să cedeze zone din ţara lor ca parte a unui acord de pace, aşa cum s-a întâmplat luna trecută când miliardarul Elon Musk, care a ajutat la aprovizionarea armatei ucrainene cu dispozitive de comunicare prin satelit, a anunţat pe Twitter o propunere „de pace” ce ar fi permis Rusiei să îşi consolideze controlul asupra unor părţi din Ucraina prin referendum, păstrând totodată Crimeea.

Oficialii ucraineni au denunţat „idioţii utili” din Occident, pe care i-au acuzat că servesc interesele Kremlinului. Ei subliniază că acordul de pace din 2015 din regiunea Donbas nu a făcut decât să-i ofere lui Putin timp ca să-şi pregătească ofensiva la scară largă din februarie anul acesta şi se întreabă de ce acum un alt acord de pace ar face ca lucrurile să fie diferite. Ucrainenii susţin că singurul mod în care Rusia poate fi împiedicată să revină ulterior cu alte atacuri asupra teritoriului Ucrainei este să fie învinsă pe câmpul de luptă.

Oficialii occidentali sunt şi ei sceptici în ceea ce priveşte intenţiile Rusiei, dar pe de altă parte, au fost agasaţi de reproşurile publice dure care au venit dinspre Kiev, în condiţiile în care Ucraina rămâne în întregime dependentă de asistenţa occidentală. A înjura donatorii şi a exclude din capul locului posibilitatea negocierilor ar putea dăuna Kievului pe termen lung, spun aceşti oficiali citaţi de „Washington Post”..

State reticente în a ajuta Ucraina

Îngrijorările legate de un conflict prelungit sunt însă mult mai mari în statele care deja au ezitat să sprijine coaliţia pentru Ucraina fie din cauza legăturilor pe care le au cu Moscova, fie din cauza reticenţei de a se alinia în spatele Washingtonului.

Africa de Sud, de pildă, s-a abţinut recent de la un vot la ONU care a condamnat decretele de anexare ale Rusiei, afirmând că lumea trebuie să se concentreze pe facilitarea unei încetări a focului şi a unei rezolvări politice.

Noul preşedinte ales al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că Zelenski este la fel de responsabil pentru război ca şi Putin.

Premierul indian Narendra Modi, care a încercat să menţină relaţii bune cu Moscova şi Kievul, şi-a oferit disponibilitatea de a intermedia negocieri de pace într-o convorbire telefonică avută cu Zelenski luna trecută, dar a fost respins de liderul ucrainean.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.