Prim-ministrul haitian a aterizat, marţi, în Puerto Rico, eliminând incertitudinile legate de locul în care se află, după o călătorie în Kenya, dar întrebările privind modul şi momentul în care se va întoarce în Haiti persistă în continuare, în timp ce bandele din ţara sa fac presiuni pentru înlăturarea sa din funcţie, transmite Reuters.
Prim-ministrul Ariel Henry a călătorit săptămâna trecută în Kenya, pentru a încheia un acord de lansare a unei forţe de securitate multinaţionale susţinute de ONU, care să lupte împotriva bandelor din Haiti, ceea ce a declanşat violenţe şi apeluri din partea unui puternic lider de bandă pentru ca acesta să demisioneze şi să stea departe de ţară.
Biroul guvernatorului din Puerto Rico a confirmat că Henry a aterizat în capitala San Juan, după ce presa locală a anunţat că Republica Dominicană, care împarte insula Hispaniola cu Haiti, nu a autorizat anterior aterizarea avionului său.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Guvernul Republicii Dominicane nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la aceste rapoarte.
Guvernul haitian a declarat, duminică, starea de urgenţă după ce deţinuţii au evadat din închisori, oprind afacerile, inclusiv aeroporturile, în apropierea cărora au avut loc focuri de armă intense în ultimele zile.
Biroul pentru imigraţie al Naţiunilor Unite a declarat în timpul weekendului că cel puţin 15.000 de persoane au fost strămutate din cauza violenţelor.
"Bande înarmate ne-au forţat să ne părăsim casele. Ne-au distrus casele, iar noi suntem pe străzi", a declarat, luni, un bărbat care şi-a dat numele Nicolas şi care locuieşte într-o tabără.
Organizaţia pentru drepturile omului Plan International a declarat că multe persoane au fugit din capitală spre Artibonite, regiunea agricolă tradiţională a Haitii, dar ai cărei locuitori se confruntă acum cu penuria de alimente, deoarece luptele se extind spre nord.
În urma unei evaluări a 500 de mărturii, organizaţia a constatat că multe familii renunţă la mâncare timp de o zi, peste jumătate dintre copii nu merg la şcoală, iar din cauza lipsei de bani, mulţi dintre ei simt că nu au altă opţiune decât să se alăture bandelor. Se estimează că între 30% şi 50% dintre membrii bandelor sunt minori, a declarat grupul.
Directorul naţional Allassane Drabo a declarat că fetele sunt expuse în mod special riscului de căsătorie forţată, părinţii fiind incapabili să facă faţă nevoilor de bază. "Violenţa generalizată le răpeşte prea multe dintre ele copilăria, fetele fiind forţate să schimbe manualele şcolare şi pâinea cu arme şi rochii de mireasă", a spus el.
"Nu am avut timp să îmi iau nimic din lucrurile mele, nici măcar lenjeria de corp", a declarat Jasmine, care a refuzat să îşi dea numele de familie, într-un adăpost.
"Nu am ştiut ce să fac", a adpugat ea.
De la asasinarea preşedintelui Jovenel Moise în 2021, bandele violente şi-au extins controlul asupra teritoriului lor. Henry - care conduce un guvern interimar neales - se angajase să demisioneze până în februarie, dar a amânat procesul, invocând lipsa de securitate.
Măsuri drastice
În ultimele zile, ţările din regiune au retras personalul ambasadelor şi şi-au sfătuit cetăţenii să plece.
Republica Dominicană, care a avut o relaţie adesea conflictuală cu vecinul său insular, a încercat să îşi consolideze securitatea la frontieră şi a declarat că nu va înfiinţa tabere de refugiaţi pentru haitienii care fug din Haiti.
Jean Tholbert Alexis, un oficial din guvernul lui Henry, a declarat miercuri, la X, că decizia dominicană de a nu permite avionului premierului să aterizeze a fost o "gafă diplomatică" fără precedent.
Sprijinul din străinătate a fost rar. Anul trecut, ONU a autorizat o misiune de securitate, dar nu a fost stabilită o dată de desfăşurare. Până la sfârşitul lunii februarie, ONU a declarat că cinci naţiuni au promis în mod oficial trupe, cu mai puţin de 11 milioane de dolari depuse într-un fond.
Grupurile de ajutor umanitar spun că sunt subfinanţate în mod cronic, iar lucrătorii s-au luptat să continue să furnizeze servicii din cauza violenţelor.
Sinisa Vukovic, lector senior de conflicte la şcoala de studii internaţionale avansate a Universităţii Johns Hopkins, a declarat că mutarea capitalei la Cap-Haitien, care are un port şi un aeroport internaţional, ar putea ajuta la coordonarea sprijinului umanitar şi la lansarea forţei internaţionale.
"Nu ar fi prima dată când guvernul a fost mutat temporar", a declarat, amintind de cutremurul dezastruos din 2010.
ONU estimează că conflictul a alungat aproximativ 300.000 de persoane din casele lor şi că anul trecut bandele au ucis aproape 5.000 de persoane şi au răpit aproape 2.500 de persoane, uneori folosind înregistrări video cu violuri şi torturi pentru a extorca răscumpărări costisitoare de la prietenii şi familiile victimelor.
În speranţa de a-şi consolida sprijinul public, liderul bandei Jimmy Cherizier, cunoscut sub numele de Barbeque, a declarat că o alianţă de bande cunoscută sub numele de Viv Ansanm (Trăind împreună) îşi va elibera în curând ostaticii fără răscumpărare, a relatat marţi presa locală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
