Scăderea numărului armelor nucleare în lume, de la sfârşitul Războiului Rece, înregistrează o nouă încetinire, în contextul în care puterile atomice îşi modernizează, iar unele îşi lărgesc arsenalele, arată un raport publicat luni, relatează AFP.
La începutul lui 2021, cele nouă ţări dotate cu ”bmba” - Rusia, Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China, India Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord - deţineau 13.080 de arme nucleare - cu 320 mai puţine decât la începutul lui 2020, potrivit unor estimări ale Institutului Internaţonal de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI).
Însă acest număr include ogivele care urmează să fie distruse. Dacă le excludem pe aceastea din urmă, stocul armelor nucleare a crescut în această perioadă, de la 9.380 la 9.620.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Numărul armelor efectiv desfăşurate în rachete sau în cadrul forţelor operaţionale a crescut şi el - cu 105 unităţi în decurs de un an - la 3.825 de focoase. Aproximativ 2.000 dintre acestea se află în ”stare de alertă operaţională ridicată” - adică pot fi lansate în câteva minute.
După ce a atins un vârf absolut în 1986 - peste 70.000 de focoase -, numărul armelor atomice a scăzut, de exemplu la 22.600 de unităţi în 2010 - dintre care aproape 7.500 operaţionale la acel moment -, potrivit SIPRI.
Totalul din 2021 este, aparent, cel mai mic de la sfârşitul anilor '50.
Însă ”reducerea arsenalelor nucleare cu care ne-am obişnuit de la sfârşitul Războiului Rece pare să bată pasul pe loc”, declară pentru AFP un cercetător de la SIPRI, Hans Kristensen.
”Observăm programe de modernizare nucleară foarte importante în lume şi în toate statele dotate cu armament nuclear”, subliniază el, dar şi o ”creştere a importanţei atribuite armamentului nuclear în strategiile militare” ale acestor ţări.
Această tendinţă se înregistrează atât în Rusia, cât şi în Statele Unite - care deţin împreună peste 90% din armamentul nuclear mondial - prima 6.255 de foacoase, cu 120 mai puţine, iar a doua 5.550, cu 250 mai puţine, potrivit SIPRI.
Cele două puteri au continuat o desfiinţare a ogivelor care nu mai erau operaţionale, însă fiecare număra la începutul lui 2021 cu 50 mai multe în cadrul ”desfăşurării opperaţionale” decât cu un an înainte.
Tratatul semnat de Moscova cu Washingtonul, ”New START”, care vizează o menţinere a arsenalelor sub nivvelul din timpul Războiului Rece, a fost prelungit cu cinci ani, în ultiml moment, la începutul anului.
ÎNGRIJORĂRI
Această prelungire era importantă ”pentru a crea stabilitate”, subliniază Kristensen, cu atât mai mult cu cât alte tratate - ca de exemplu Tratatul privind Forţele Nucelare cu rază Intermediară (INF) - au expirat în ultimii ani.
Însă noua administraţie americană a lui Biden ”semnalează foarte clar că va continua majoritatea zdrobitoare a programului modernizării nucleare care se afla în curs în perioada lui Trump”, sublniază cercetătorul.
Campania Internaţională pentru Abolirea Armamentului Nuclear (ICAN) arăta într-un raport, publicat la începutul lui iunie, că puterile atomice au consacrat 72 de miliarde de dolari arsenalelor lor în 2020, un total aflat în creştere cu 1,4 miliarde de dolari.
Potrivit unor estimări SIPRI, China ar deţine 350 de focoase nuclear, cu 30 mai multe la începutului 2021, devansând Franţa, care deţine 290 (stabil), Regatul Unit, care deţine 225 (+10), Pakistanul 165 (+5), Irlanda 156 (+6) şi Israël 90 (stabil).
Ultima dintre puterile nucleare, Coreea de Nord, ar putea construi 40-50 de capete nucleare cu materialul de fisiune produs de regim, evaluează institutul suedez, însă numărul acestora rămâne ”extrem de incert”.
În augst, membrii Tratatului Neproliferării (TNP), din care fac parte majoritatea ţărilor lumii, urmează să se reunească la New York în vederea unei revizuiri cincinale.
Potrivit TNP, puterile nucleare se angajează să ”continue bună-credinţa” negocierilor în vederea dezarmării.
Însă, în contextul unei modernizări a arsenalelor, ţările nenucleare şi-ar putea pune în discuţie angajamentele, îşi exprimă SIPRI îngrijorarea.
”Statele membre ale acestui tratat ar putea, pe drept cuvânt, să întrebe «te conformezi cu adevărat tratatului?» şi «dacă nu, de ce să continuăm să fim membri ai acestui tratat?», declară Kristensen.
Urmează o întrebare simplă: este, oare, acesta, pur şi simplu sfârşitul fazei de reducere sau începutul unei creşteri noi, fără precedent de 40 de ani?
Potrivit acestui expert, creşterea arsenalului Chinei, de exemplu, ar putea afecta voinţa Statelor Unite şi Rusiei de a se dezarma.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
