Saad Hariri, un adevărat pilon al politicii libaneze, a fost desemmat din nou premier joi şi a promis un guvern de experţi în vederea opririi prăbuşirii economiei unei ţări care aşteaptă cu disperare refome pe care liderii le ocolesc, relatează AFP.
Ironia sorţii face că Hariri a demisionat în urmă cu aproape exact un an - sub presiunea unei revolte populare fără precedent, declanşată din cauza unei clase politice aproape neschimbate de decenii, acuzată de corupţie şi incompetenţă.
Imediat după ce a fost desemnat de către preşedintele Michel Aoun, în urma unor consultări cu parlamentarii, omul de afaceri în vârstă de 50 de ani a promis să formeze ”rapid” un guvern.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Timpul presează (...). Ţara se confruntă cu unica şi ultima sa şansă”, a tunat Hariri într-o scurtă alocuţiune televizată, angajându-se în faţa libanezilor ”să acţioneze în vederea opririi prăbuşirii” care ameninţă economia.
Former PM Saad Hariri all set to return as Lebanon's next PM, one year after stepping down, after winning 65 out of 120-odd votes during today's parliamentary consultations.pic.twitter.com/LlvAscL6Ti
— Madhuvanthi Srinivasan | مدهوونتی شرینیوسن (@MadhuvanthiS95) October 22, 2020
#Lebanon #لبنان #ميشال_عون #سعد_الحريري #الاستشارات_النيابيه
Politicianul, moştenitorul unei imense averi, a condus deja trei guverne.
El a promis joi ”un guvern de experţi”, ai cărui membri să nu provină din rândul partidelor politice şi ”a căror misiune va fi să pună în aplicare reforme economice, financiare şi administrative” în acord cu ”iniţiativa franceză”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a efectuat douăvizite în Liban după exploziile sângeroase de la 4 august în portul Beirut, a lansat o iniţiativă în vederea unei ieşiri din criză, cerând un guvern ”de independenţi”.
”NOUĂ BĂTĂLIE”
Comunitatea internaţională aşteaptă de la noul guvern să întreprindă vaste reforme, înainte să deblocheze ajutoare financiare vitale.
Însă în Libanul multiconfesional - în care preşedintele trebuie să fie creştin maronit, premierul musulman sunnit, iar preşedintele Parlamentului musulman şiit -, liderii sunt abonaţi la târguieli interminabile, care fac să treneze luni de zile formarea oricărui guvern.
”Imediat ce se vor termina consultările, se va da semnalul unei noi bătălii, bătălia formării (Guvernului)”, preconizează cotidianul Al-Akhbar, apropiat Hezbollah, care estimează că vor avea loc şi mai multe ”tensiuni politice”.
Hariri a obţinut spirijinul majorităţii deputaţilor sunniţi şi formaţiunii liderului druz Walid Joumblatt.
Blocul Hezbollah, un nume greu în politica libaneză, nu şi-a exprimat preferinţa, însă principalul său aliat, mişcarea Amal, a susţinut desemnarea lui Hariri, lăsând să se creadă într-un acord tacit al Hezbollahului şiit.
Nominalizarea sa intervine într-un context al unei crize profunde în Liban, încă traumatizat de exploziile de la 4 august, soldate cu peste 200 de morţi şi mii de răniţi.
Potrivit autorităţilor, explozia a avut loc într-un depozit în care era stocată de peste şase ani, ”fără măsuri de precauţie”, o enormă cantitate de nitrat de amoniu.
”RISCUL DISLOCĂRII”
Actualul Guvern al lui Hassan Diab a demisionat în urma acestei tragedii.
”Cu cât întârziem mai mult, cu atât mai mult se scufundă vaporul. Dacă Libanul nu realizează refomele pe care este necesar să le realizeze, atunci ţara riscă dislocarea”, a avertizat miercuri ministrul francez de Externe Jean-Yves le Drian.
Însă provocările cu care se confruntă viitorul guvern sunt colosale.
În urmă cu un an, ţara a fost teatrul unei revolte populare fără precedent, reclamând talmeş-balmeş o reînnoire a clasei politice, servicii publice demne de acest nume într-o ţară abonată la întreruperea alimentării cu electricitate zilnic şi o îmbunătăţire a situaţiei economice, care n-a făcut decât să se întrăutăţească de un an.
Libanul se confruntă astfel cu o depreciere istorică a monedei naţionale. Acesteia i se adaugă zeci de mii de concedieri şi tăieri de salarii, într-o ţară în care majoritatea populaâiei trăişete în sărăcie.
Ţara a început în mai negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în vederea unui plan de salvare - în valoare de aproximativ zece miliarde de dolari -, însă acest proces se află într-un punct mort.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
