La opt luni după ce a devenit rege, Charles al III-lea a fost încoronat, sâmbătă, la Westminster Abbey, în cadrul unei ample ceremonii religioase, în faţa a aproape 2.300 de invitaţi.
Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby i-a pus coroana Sfântului Eduard pe cap. Cu puţin timp înainte, suveranul a depus un jurământ prin care jură să-şi servească supuşii şi să protejeze Biserica Angliei al cărei cap suprem este şi a primit ungerea, protejat de paravane, scrie AFP.
Punctul culminant al acestei sfinţiri, pregătit fără prea mult entuziasm popular şi marcat de arestările manifestanţilor antimonarhiei, Arhiepiscopul de Canterbury i-a aşezat pe capul suveranului în vârstă de 74 de ani coroana Sfântului Eduard, din aur masiv şi împodobită cu rubine.
Îmbrăcat într-o cămaşă simplă albă de in, regele a primit cu puţin timp înaintea ungerii în genunchi, ferit de ecrane brodate, în timp ce a răsunat imnul „Preotul Zadock” al lui Händel.
A reapărut în faţa celor prezenţi şi a sutelor de milioane de telespectatori pentru a îmbrăca „supertunica”, o haină de mătase brodată cu fir de aur, apoi haina imperială, în pânză de aur.
Cu stola regală pe umeri, a îmbrăcat mănuşa de încoronare din piele albă pe mâna dreaptă, ţinând câte un sceptru în fiecare mână, regele a primit apoi coroana cântărind mai mult de două kilograme, folosită la toate încoronările din 1661.
„God Save the King!” a exclamat arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby, primul demnitar al religiei anglicane.
Au sunat trompete şi s-au auzit salve de tun în Marea Britanie sau s-au tras din ambarcaţiunile Royal Navy pe mare.
Moştenitorul său, William, a îngenuncheat, apoi i-a jurat credinţă tatălui său şi l-a sărutat.
Camilla, în vârstă de 75 de ani, a doua soţie a lui Charles, a fost binecuvântată şi încoronată.
Charles al III-lea a devenit rege al Regatului Unit şi al 14 ţări din Commonwealth, din Canada până în Australia şi până în Jamaica, în septembrie, la moartea mamei sale Elizabeth a II-a, în vârstă de 96 de ani.
Încoronarea sa, unică în Europa, este confirmarea religioasă a acestui lucru, iar Regatul Unit nu a mai văzut una la fel din 1953.
Ceremonia a fost mai scurtă, reprezentanţi ai principalelor religii au cântat, iar ritualul vechi de o mie de ani a dat ocazia monarhiei britanice să-şi arate fastul.
Regele a părăsit Palatul Buckingham într-o trăsură cu şase cai, traversând centrul Londrei în ploaie, pe lângă mii de privitori şi câteva pancarte pe care scria „Nu şi regele meu”, de neimaginat sub domnia mamei sale.
Regele a intrat pe uşile mănăstirii îmbrăcat în mantia de stat a bunicului său George al VI-lea, urmat de patru paji, inclusiv de nepotul său George, de regină, care a îmbrăcat o haină brodată cu flori.
Prinţul William şi soţia sa Kate s-au alăturat celorlalţi membri ai familiei regale, inclusiv prinţului Harry, aşezat pe al treilea rând şi lipsit de orice rol oficial în această zi istorică, consecinţă a plecării sale în California în 2020 urmată de critici violente la adresa palatului.
Regele a fost întâmpinat aşa cum o spune tradiţia de un copil de la capela regală.
Arhiepiscopul de Canterbury a continuat apoi cu „Recunoaşterea”, menită să-l susţină pe Rege ca adevărat conducător al Regatului Unit şi al altor 14 state.
„God Save the King”, a lansat el, preluat în cor de asistenţă.
Regele a depus apoi jurământul cu mâna pe Biblie înainte ca ceremonia să aibă loc în faţa celor 2.300 de invitaţi, demnitari străini, precum preşedintele României, Klaus Iohannis, cel francez Emmanuel Macron sau soţia preşedintelui american Jill Biden, vedete precum actriţa Judi Dench, reprezentanţi ai nobilimii, lideri politici şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Într-un Regatul Unit aflat în plină criză a puterii de cumpărare, evenimentul, cu sceptrele sale de aur, trăsurile somptuoase şi coroanele încadrate cu unele dintre cele mai mari diamante din lume, a fost pregătit fără prea mult entuziasm popular.
Un alt dezavantaj: poliţia, angajată într-una dintre cele mai importante operaţiuni de securitate cu peste 11.000 de agenţi mobilizaţi, a arestat înainte de încoronare peste 20 de manifestanţi, inclusiv şase antimonarhişti şi activişti de mediu care au vrut să protesteze pe traseul regal.
„Este ceva ce te aştepţi să vezi la Moscova, nu la Londra”, a protestat organizaţia Human Rights Watch.
Dacă antimonarhiştii rămân foarte mult în minoritate, proporţia lor este în creştere în cadrul populaţiei, mai ales în rândul tinerilor. Prezenţa lor a fost de neimaginat sub Elizabeth a II-a, un semn al provocărilor pentru Charles al III-lea, un suveran deja în vârstă şi mult mai puţin popular decât mama sa sau moştenitorul său William, în vârstă de 40 de ani.
MInisterul Apărării a publicat cifrele procesiunii: 19 trupe militare, 33 de ţări din Commonwealth reprezentate, 250 de cai, 4.000 de soldaţi.
O mulţime mare, veselă, arborând culorile Regatului Unit, a călătorit din toată ţara, dar şi din străinătate pentru a participa la acest eveniment istoric şi a vedea cuplul regal şi procesiunea.
"A fi aici înseamnă a fi parte din viitor. Este o încoronare, e un lucru important", a spus cu entuziasm Dave Giddings, 41 de ani, care a venit din Scoţia împreună cu soţia şi fiul său, pentru a participa cât mai de aproape la eveniment, în ciuda ploii.
După încoronare, petrecerile de cartier şi un concert în Windsor sunt programate pentru duminică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
