Preşedintele separatist catalan destituit Carles Puigdemont şi-a făcut marţi prima apariţie publică în Belgia, în faţa a aproximativ 200 de primari catalani care au organizat mitinguri în susţinerea sa la Bruxelles, după ce a compărut duminică în instanţă în legătură cu mandatul de arestare emis pe numele său de Madrid, relatează The Associated Press.
El le-a promis primarilor o victorie în alegerile parlamentare regionale anticipate de luna viitoare împotriva ”represiunii”, în opinia sa, a dorinţei de independenţă a Cataloniei.
Catalonia ”are o cale să devină o republică - prin democraţie”, a subliniat el.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El le-a vorbit în cea mai mare parte în franceză celor aproximativ 200 de primari catalani, la Muzeul de Artă de la Bruxelles.
Primarii l-au ovaţionat înainte să le vorbească şi au scandat ”preşedinte, preşedinte”.
Astonishing scenes in Brussels art gallery at event attended by 200 Catalan mayors waving batons as pro independence MEPs take stage pic.twitter.com/kQnd2UDiNt
— James Crisp (@JamesCrisp6) November 7, 2017
Liderul catalan a fugit la Bruxelles după ce Guvernul spaniol a destituit Executivul şi a dizolvat Parlamentul regionale din cauza încercării lor de a despărţi regiunea de regat.
Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a plasat sub tutelă Catalonia, însă Puigdemont îl acuză că îl persecută pe al şi pe aliaţii săi separatişti.
Oficialii catalani prezenţi la Bruxelles i-au îndemnat pe liderii UE să apere cauza catalană.
Un grup de primari au ridicat litere cu care au format mesajul ”Ajutaţi Catalonia”.
La final ei au cântat imnul catalan şi şi-au ridicat bastoanele.
Puigdemont şi alţi foşti membri ai Guvernului regional sunt anchetaţi în legătură cu rolul pe care l-au jucat în proclamarea în Parlament a unei ”republici catalane” independente pe 27 octombrie.
Primarii şi-au ridicat bastoanele - un simbil al puterii lor în Spania - în sus şi au scandat ”Puigdemont, preşedinte”, aşteptându-l să iasă din clădire.
Ei au manifestat anterior în faţa sediului Uniunii Europene, dar şi aproximativ 100 de contramanifestanţi, care se opun secesiunii.
200 #Catalan mayors sing national anthem of #Catalonia beneath @EU_Commission’s Berlaymont building in the heart of #EU Quarter pic.twitter.com/dIvO5AGCNR
— Sophia McBride (@sophiacmcbride) November 7, 2017
Unii dintre contramanifestanţi, adunaţi în apropiere, agitau pancarte cu mesajul ”Nu independenţei catalane”.
Primarul din Angles, Astrid Dessed, a declarat că reprezentanţii locali au venit la Bruxelles ”pentru a le transmite membrilor Guvernului catalan care sunt aici că suntem alături de ei, îi susţinem”.
Ea le-a mulţumit autorităţilor belgiene că nu l-au încarcerat pe Puigdemont, în contextul în care nouă foşti membri ai Executivului catalan destituit au fost încarceraţi în Spania.
Puigdemont s-a declarat pregătit să candideze în alegerile regionale anticipate convocate de Madrid pe 21 decembrie.
”Noi îi cerem Europei «te rugăm, ascultă-ne, simţim (în mod) european» şi suntem aici, în inima Europei, pentru a spune acest lucru”, a adăugat ea.
CIUDADANOS MIZEAZĂ PE DEZAMĂGIREA SUSŢINĂTORILOR SEPARATIŞTILOR
Conducătoarea opoziţiei catalane şi-a exprimat marţi speranţa ca dezamăgirea susţinătorilor independenţei să ajute Partidul Ciutadanos şi alte formaţiuni prospaniole să obţină majoritatea mandatelor în alegeri.
Ines Arrimadas a apreciat că partidele secesioniste din Guvernul regionat destituit nu vor avea vreo credibilitate dacă vor promite din nou independenţa regiunii.
Ea a subliniat că nicio ţară nu le recunoaşte declaraţia de independenţă de la 27 octombrie, că Uniunea Europeană (UE) insistă că o Catalonie independentă va fi dată afară din UE şi că mii de companii şi-au mutat sediile sociale din regiune.
Arrimadas, în vârstă de 36 de ani, al cărei partid a deţinut 23 din cele 135 de mandate ale Parlamentului dizolvat, a mai subliniat că ”demoralizarea” din tabăra separatistă şi mobilizarea partidelor unioniste ar putea să încline balanţa în favoarea Spaniei.
Sondajele arată că ”este posibilă o majoritate alternativă”, a subliniat ea.
INDEPENDENŢA CATALONIEI, AL DOILEA MOTIV DE ÎNGRIJORARE ÎN SPANIA, DUPĂ ŞOMAJ, URMATĂ DE CORUPŢIE
Un sondaj guvernamental publicat marţi relevă că independenţa Cataloniei a devenit a doua temă de îngrijorare în Spania, după şomaj şi urmată de corupţie.
Guvernul separatist catalan destituit a organizat pe 1 octombrie un referendum de autodeterminare, adâncind o criză care continuă să afecteze ţara în urma destituirii şi inculpării liderilor regionali separatişti.
Aproximativ 29% dintre persoanele intervievate evocă perspectiva unei independenţe a Cataloniei între primele lor trei motive de îngrijorare, în contextul în care doar 7,8% făceau acest lucru în septembrie, când această problemă era a noua în rândul preocupărilor lor, potrivit acestei anchete CIS.
Aproximativ 66,2% citează şomajul, al doilea cel mai ridicat în Europa, drept principala grijă, iar corupţia şi frauda se clasează pe locul trei.
CIS a chestionat 2.487 de spanioli în perioada 2-11 octombrie în acest sondaj, cu o marjă de eroare de două puncte procentuale.
ANC VREA O SINGURĂ COALIŢIE ELECTORALĂ ÎN ALEGERILE REGIONALE
Assemblea Nacional Catalana (ANC), o asociaţie civilă catalană care a condus efortul catalan de secesiune, a îndemnat toate partidele politice separatiste să candideze într-o coaliţie în alegerile regionale.
Adunarea a îndemnat la formarea unei coaliţii care să susţină candidaturile activiştilor separatişti încarceraţi şi membrilor Guvernului destituit.
Partidele catalane au termen până la miezul nopţii de marţi spre miercuri să se înregistreze ca o coaliţie.
Partidele secesioniste au deţinut majoritatea absolută în Parlamentul catalan dizolvat după ce a proclamat ”Republica Catalonia”.
Liderii separatişti catalani sunt vizaţi într-un dosar penal de rebeliune.
Sondaje de opinie recente relevă o cursă electorală strânsă între formaţiunile care se opun independenţei şi cele care o susţin.
”DECONECTARE ABSOLUTĂ ÎNTRE INTERESELE POPOARELOR ŞI ELITELE EUROPENE”
Puigdemont a denunţat pasivitatea politicienilor europeni în a-şi exprima solidaritatea faţă de Guvernul său demis şi încarcerat.
Într-un inerviu acordat marţi la Bruxelles postului public catalan de radio, liderul separatist a apreciat că există o ”deconectare absolută între interesele popoarelor şi elitele europene”.
El a subliniat că problema Cataloniei este o ”problemă de drepturile omului care necesită maximă atenţie”.
Puigdemont se opune extrădării sale către Spania şi aşteaptă rezultatul unei anchete în care este acuzat, alături de alţi lideri separatişti, de urzirea unei strategii în vederea secesiunii.
Autorităţile centrale spaniole deţin în prezent controlul direct asupra regiunii din nord-estul ţării, pe care au plasat-o sub tutelă, până la alegerile din decembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...