Producătorul francez de ciment Lafarge a fost inculpat de o extrem de rară acuzaţie de ”complicitate la crime contra umanităţii în dosarul exploziv al presupuse finanţări a terorismului în Siria - o hotărâre ”istorică” consideră părţile civile, relatează AFP.
Magistraţii au apreciat joi că există ”indicii grave şi concordante” împotriva producătorului de ciment, în vederea inculpării acestuia de ”complicitate la crime împotriva umanităţii”, ”finanţarea unei întreprinderi teroriste”, ”punerea în pericol a vieţii” unor foşti salariaţi ai fabricii sale siriene de la Jalabiya, în nordul ţării, şi ”încălcarea unui embargo”, potrivit ueir surse judiciare.
Grupul urma să achite o cauţiune în valoare de 30 de milioane de euro, în cadrul unui control judiciar.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
După inculparea a opt cadre şi conducători - inclusiv fostul CEO Lafarge din 2007 până în 2015 Bruno Lafon - din cauza finanţării unei întreprinderi teroriste şi/sau punerea în pericol a vieţii celuilalt, întreprinderea - ca persoană juridică, Lafarge SA (LSA), holdingul acţionar majoritar al filialei siriene Lafarge Cement Syria - urmează să se explice în faţa a doi judecători financiari - Charlotte Bilger şi Renaud Van Ruymbeke - şi a unui judecător antiterorist, David de Pas.
Grupul LafargeHolcim, format prin fuziunea în 2015 între francezi şi elveţienii de la Holcim, a anunţat imediat că filiala sa LSA va sesiza Curtea de Apel pentru a contesta ”infracţiuni care nu (îi) reflectă în mod echitabil responsabilităţie”.
”Hotărârea istorică” luată joi ”trebuie să determine Lafarge să-şi asume responsabilităţile şi să deschidă un fond de indemnizare independent, pentru ca victimele să-şivadă prejudiciul reparat rapid”, a reacţionat ONG-ul Sherpa, parte civilă.
Asociaţia consideră această inculpare ”un pas în lupta împotriva impunităţii multinaţionalelor care operează în zone de conflict armat”.
SUSPICIUNI DE VINDERE DE CIMENT CĂTRE SI
Producătorul de ciment este suspectat că a plătit, prin filiala sa LCS, aproape 13 milioane de euro, în perioada 2011-2015, cu scopul de a-şi menţine fabrica în Siria, în timp ce ţara se cufunda în război.
Aceste sume - care au ajuns în parte la grupări armate între care şi organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI) - corespund plăţii unei ”taxe” de securizare a circulaţiei salariaţilor săi şi mărfurilor, achiziţionării de materie primă - inclusiv petrol - de la frunizori apropiaţi SI şi retribuirii unor intermediari însărcinaţi să negocieze cu facţiunile, potrivit anchetei.
Elemente recente de anchetă alimentează de-acum suspeiciuni cu privire la o posibilă vânzare de ciment grupării SI - un contract al unei tranzacţii ar fi fost evocat într-o reuniune, în decembrie 2014, după preluarea fabricii de către jihadişti, potrivit unei surse apropiate dosarului.
Spre deosebire de alte multinaţionale, producătorul de ciment a decis să rămână în Siria, expunându-şi salariaţii locali riscurilor de răpire, în contextul în care conducerea fabricii a părăsit instalaţia şi a evacuat expatriaţii.
Lafarge a catalogat întotdeauna securitatea echipelor sale drept o ”prioritate”. Or, între numeroşii angajaţi răpiţi, unul a fost ucis, iar altul este în continuare dat dispărut, potrivit unor mărturii culese la faţa locului de AFP.
Ce ştia conducerea de la Paris despre situaţia de la faţa locului? Versiunile conducătorilor sunt divergente.
La inculparea sa în decembrie 2017, fostul preşedinte director-general (CEO) Bruno Lafont a dat asigurări că nu a fost la curent cu un ”acord cu Daesh (acronimul arab al SI)” abia în august 2014 şi că a decis la acel moment închiderea fabricii.
Câteva săptămâni ai târziu, pe 19 septembrie, ea ajungea sub steagul negru al organizaţiei lui Abu Bakr al-Baghdadi.
Fosta sa mână dreaptă Christian Herrault, un fost director general adjunct însărcinat cu mai multe ţări, inclusiv Siria, a declarat că l-a informat mult mai devreme.
"Lafarge şi-a sacrificat salariaţii şi a pactizat cu entităţi teroriste în deplină cunoştinţă de cauză: această inculpare de complicitate la crime împotriva umanităţii era inevitabilă”, a declarat pentru AFP Marie Dosé, avocata Sherpa, a cărei plângere, în noiembrie 2016, viza acest cap de acuzare, înaintea deschiderii procedurii judiciare, în iunie 2017.
”S-a demonstrat că a-i pune să dea socoteală pe cei care refuză să o facă presupune că există ameninţarea şi acţiunea judecătorului, aceasta este singura descurajare”, a subliniat William Bourdon, preşedintele Sherpa.
Războiul din Siria, care a izbucnit în 2011, s-a soldat cu peste 350.000 de morşi şi a aruncat pe drumuri milioane de oameni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
