Marea Britanie ar trebui să înceteze să mai dea vina pe albanezi pentru a scuza „eşecurile politice” ale propriului guvern în materie de criminalitate şi securitate la frontiere, a declarat premierul Albaniei, Edi Rama, citat de BBC.
Edi Rama a declarat că retorica folosită de Londra, care îi învinovăţeşte pe cetăţenii albanezi pentru criminalitatea şi problemele pe care Regatul Unit le are la frontieră, ignoră faptele.
„A-i arăta cu degetul pe albanezi (aşa cum au făcut unii în mod ruşinos şi atunci când luptau pentru Brexit) ca fiind cauza criminalităţii şi a problemelor de frontieră ale Marii Britanii este o retorică facilă, dar ignoră faptele brute. Nu este sănătos să repeţi aceleaşi lucruri şi să aştepţi rezultate diferite (întrebaţi-l pe Einstein)”, a scris premierul Edi Rama pe Twitter.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El a mai spus că albanezii din Marea Britanie „muncesc din greu şi plătesc taxe”, adăugând: „(Marea Britanie) ar trebui să lupte împotriva bandelor de infractori de toate naţionalităţile şi să înceteze să îi mai discrimineze pe albanezi pentru a-şi scuza eşecurile politice”.
Premierul albanez s-a declarat dispus să lucreze mai intens cu Regatul Unit pe această temă, dar „faptele” şi „respectul reciproc” sunt cruciale.
Canalul Mânecii, traversat de un număr record de albanezi
Albanezii reprezintă în prezent cel mai mare grup de persoane care traversează Canalul Mânecii cu ambarcaţiuni mici, iar numărul lor a crescut simţitor în ultimii doi ani. Săptămâna trecută, parlamentarii britanici au fost informaţi că de la începutul acestui an, 12.000 de albanezi au sosit în Marea Britanie după ce au traversat Canalul Mânecii, comparativ cu numai 50 în 2020 (când graniţele au fost totuşi mult timp închise din cauza pandemiei – n.r.). Dintre aceştia, 10.000 au fost bărbaţi, ceea ce ar reprezenta 1 la sută din populaţia masculină adultă a Albaniei.
Secretarul britanic de interne Suella Braverman a declarat că mulţi dintre aceşti imigranţi „abuzează” de legile britanice în materie de sclavie modernă. Ea a fost criticată pentru că s-a referit la numărul tot mai mare de imigranţi care sosesc pe coasta de sud a Angliei folosind termenul de „invazie”. Comisarul ONU pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite, Volker Türk, a declarat că este „un cuvânt oribil” şi că politicienii trebuie să se asigure că limbajul lor nu „pune gaz pe foc în probleme care privesc fiinţele umane”. Luni, Suella Braveman a fost de acord cu sugestiile deputatului conservator Lee Anderson, potrivit căruia „infractorii albanezi” părăsesc o ţară sigură pentru a veni în Marea Britanie. Deputatul a mai spus că „dacă albanezilor nu le convine cazarea în Marea Britanie n-au decât să se urce în barci şi să se întoarcă direct în Franţa”.
În acest context, guvernul britanic doreşte ca cererile de azil ale solicitanţilor din Albania să fie evaluate mai rapid. Săptămâna trecută, ministrul pentru imigraţie, Robert Jenrick, a declarat că guvernul britanic analizează posibilitatea de a crea o modalitate specifică prin care cererile de azil în cazul albanezilor să fie examinate mai rapid, astfel încât solicitanţii respinşi să poată fi trimişi rapid înapoi în Albania.
O problemă care persistă de patru ani
Realitatea este că în prezent, marea majoritate a celor care sunt trimişi înapoi în Albania sunt infractori condamnaţi care au executat pedepse cu închisoare, persoane care sunt deportate în baza unor acorduri încheiate pe termen lung. Ei nu fac parte dintre persoanele care au traversat Canalul Mânecii în ultimele luni şi care au cerut azil sau au depus cereri motivând că au fost traficaţi.
Deşi Ministerul de Interne consideră Albania ca fiind o ţară sigură, dacă cineva face o cerere de azil plauzibilă, aceasta trebuie luată în considerare. Asta înseamnă că aceste persoane nu vor fi trimise înapoi până când nu vor fi trecut prin toate etapele - este un proces ce poate dura ani de zile.
Ministerul de Interne are un număr enorm - 101.000 de cazuri de azil nerezolvate. Restanţele s-au acumulat pentru că lucrătorii care se ocupă de aceste cazuri au nevoie de tot mai mult timp pentru a lua o decizie. Această situaţie se înrăutăţeşte de patru ani, timp în care la Ministerul de Interne s-au perindat tot atâţia miniştri şi niciunul nu a dat nicio soluţie. Liderul laburist britanic, Keir Starmer. a acuzat guvernul că a pierdut controlul. Este motivul pentru care experţii în politica de imigrare şi prim-ministrul albanez spun că această criză este una provocată chiar de guvern, arată BBC.
Pe de altă parte, Albania este considerată o „ţară sigură” de către Londra, ceea ce înseamnă că, în general, nu există un „risc serios de persecuţie” pentru persoanele care trăiesc acolo. Cu toate acestea, unii migranţi albanezi depun cereri de azil pe motiv că au fost traficaţi în Regatul Unit. Dintre toţi cetăţenii străini care solicită azil în Marea Britanie, albanezii sunt cei care invocă cel mai adesea acest motiv pentru a obţine acest statut oficial de refugiat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
