Peste un milion de cereri de azil, în principal din partea sirienilor şi afganilor, au fost depuse în 2023 în Uniunea Europeană, ceea ce constituie un record al ultimilor şapte ani, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil, relatează AFP.
Astfel, numărul cererilor de protecţie în cele 27 de ţări ale UE, precum şi în Norvegia şi Elveţia, ţări asociate spaţiului Schengen, a crescut cu 18% faţă de 2022, ajungând la 1,14 milioane, a precizat Agenţia Europeană pentru Azil (EUAA) într-un raport publicat miercuri.
Această tendinţă confirmă creşterea observată începând din 2020, când UE a ieşit din pandemia de coronavirus în timpul căreia călătoriile au fost restricţionate. De asemenea, este aproape de nivelul înregistrat în 2015-2016, când 1,3 milioane de persoane - mulţi dintre ei sirieni care fugeau de războiul civil - au căutat refugiu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Lider în ceea ce priveşte numărul de cereri de azil primite în 2023 este Germania, care a înregistrat 334.000 de cereri de azil (29% din total), de două ori mai multe decât Franţa (167.000), care se află pe locul al doilea. Urmează Spania, cu 162.000 de cereri, şi Italia, cu 136.000. Cu toate acestea, în timp ce Germania a primit aproape una din trei cereri de azil, Cipru, Austria şi Grecia sunt ţările care au înregistrat cele mai multe cereri în raport cu populaţia lor.
La nivelul întregii UE, sirienii au depus 181.000 de cereri, urmaţi de afgani, cu 114.000. Cu toate acestea, numărul de cereri din partea afganilor a scăzut cu 11% faţă de 2022.
Pe de altă parte, cetăţenii turci au depus 101.000 de cereri, ceea ce reprezintă o creştere de 82% faţă de anul precedent, cele mai multe dintre ele fiind înregistrate în Germania.
Nu toate cererile depuse în UE sunt aprobate şi au strânsă legătură cu naţionalitatea, astfel că rata de acceptare în 2023 a fost de 43%, cea mai mare din 2016.
Sirienilor şi afganilor li s-a acordat protecţie în 80% şi, respectiv, 61% din cazuri, dar sub statute diferite. În majoritatea cazurilor, sirienilor li s-a acordat protecţie subsidiară, care le permite să rămână în ţară, dar cu mai multe obstacole în calea dobândirii cetăţeniei sau a obţinerii unui permis de şedere permanentă. Pe de altă parte, afganii au obţinut, în general, statutul de refugiat din cauza persecuţiilor comise de talibani, care se află la putere din august 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
