Alegătorii au ales schimbarea în Kosovo şi au pus opoziţia pe primul loc în alegerile legislative de duminică, impunând o înfrângere dură liderilor gherilei care se află la putere de un deceniu, relatează AFP.
În aceşti ultimi zece ani, Kosovo s-a împotmolit într-o profundă criză socio-economică, fără să obţină o recunoaştere internaţională deplină a suveranităţii, în contextul în care Serbia refuză în continuare să recunoască independenţa proclamată în 2008 de către fosta sa provincie, cu populaţie majoritar albaneză.
”A venit momentul! A venit momentul!”, le-a strigat, în centrul Priştinei, liderul Vetevendosje (stânga) Albin Kurti, susţinătorilor săi, în faţa cărora s-a prezentat drept ”premierul Kosovo”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
După numărarea a aproape 95% din voturile exprimate, partidul său devansează cu puţin - cu un scor de 25,81% - altă mare formaţiune de opoziţie, LDK (centru-drepta), care a obţinut 24,95% din voturile exprimate, şi se află la mare distanţă de principalele două componente ale coaliţiei la putere, PDK a preşedintelui Hashim Thaci (21,27%) şi AAK a premierului Ramush Haradinaj (11,5%).
Comisia Electorală umează să anunţe luni rezultatele oficiale, înaintea unor eventuale recursuri.
Fără să obţină majoritatea absolută a celor 120 de mandate - între care zece ale minorităţii sârbe -, Albin Kurti, în vârstă de 44 de ani, este nevoit să caute un acord de coaliţie cu şefa listei LDK, Vjosa Osmani, în vârstă de 37 de ani.
Însă susţinătorii adesea foarte tineri ai fostei conducătoare a studenţilor nu au aşteptat să scandeze numele eroinei lor, opozanta din primul moment al tutelei Belgradului în Kosovo, devenită o aprigă critică a ”comandanţilor” şi mai ales al lui Hashim Thaci. În campanie, ea a avertizat că va cere plecarea vechiului său adversar, fără să aştepte ca acesta să-şi încheie mandatul în 2021.
CRIZĂ ECONOMICĂ ŞI CORUPŢIE
Şefa LDK Vjosa Osmani s-a declarat ”pregătită să discute” despre o alianţă în vederea ”împingerii în opoziţie a partidelor care au condus Kosovo” până în prezent.
După ce au condus lupta gherilei împotriva forţelor sârbe (1998-1999), soldată cu 13.000 de morţi, ”comandanţii” sunt acuzaţi de către o mare majoritate a celor 1,8 milioane de locuitori - dintre care peste jumătate sunt în vârstă de până în 25 de ani - de şomajul care afectează un sfert din populaţie, de o corupţie şi un clientelism endemice, de servicii publice dezastruoase.
Noii lideri ai Kosovo se vor confrunta cu o dublă provocare - să nu dezamăgească populaţia şi totodată să răspundă exigenţelor Occidentului, care aşteaptă o rezolvare a conflictului cu Serbia - una dintre principalele surse de instabilitate în Europa.
Recunoscută de peste 100 de ţări, inclusiv de către principalele capitale occidentale, independenţa Kosovo este respinsă în continuare în mod ferm de Belgrad, dar şi de Rusia şi China, ceea ce le închide uşa la ONU.
Scrutinul a fost provovat de demisia, în iulie, a premierului Ramush Haradinaj, convocat de Tribunalul Special cu privire la acuzaţii privind crime de război comise de Armata Eliberării Kosovo (UCK) în acest conflict care a condus la dezintegrarea fostei Iugoslavii.
Chiar înainte de scrutin, americanii şi europenii le-au cerut viitorilor lideri ”să reia în mod urgent discuţiile cu Serbia”, aflate într-un punct mort de luni de zile. Belgradul refuză să le reia atât timp cât sunt în vigoare taxe vamale de 100% impuse produselor sale de către Ramush Haradinaj.
PREGĂTIŢI DE DIALOG
Albanezii şi sârbii din Kosovo sunt sătui. ”M-am săturat de această poveste a dialogului”, spune Salih Mehana, un comerciant în vârstă de 39 de ani de la Priştina. ”Vorbesc de ani de zile (...), dar pentru noi situaţia este tot mai rea”, declară un jurist în vârstă de 30 de ani din partea sârbă a Mitroviţei, care nu-şi spune numele.
Cu toate acestea, această problemă ”va fi hotărâtoare”, deoarece ”comunitatea internaţională nu-şi va da aprobarea unui Guvern care nu va face din ea o prioritate”, declară profesorul de ştiinţe politice Nexhmedin Spahiu.
Albin Kurti şi-a exprimat încă de duminică seara voinţa de a ”purta dialogul”.
Unul dintre cele mai sensibile subiecte va fi organizarea instituţională a sectoarelor în care trăiesc aproximativ 120.000 de sârbi şi kosovari, care i-au plebiscitat pe candidaţii Republicii Srpska, o emanţie a partidului aflat la putere la Belgrad.
Preşedintele Aleksandăr Vucici a anunţat că este pregătit să discute cu Albin Kurti, care a provocat mult timp respingerea Belgradului, unde este considerat un dur.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
