Nouă separatişti catalani, condamnaţi de Curtea Supremă spaniolă la pedepse cuprinse între nouă şi 13 ani de închisoare

Nouă separatişti catalani au fost condamnaţi luni de Curtea Supremă a Spaniei la pedepse de până la 13 ani de închisoare, cu privire la rolul pe care l-au jucat în tentataiva de secesiune a Cataloniei în 2017, o sentinţă care riscă să relanseze tensiunea în această regiune, în care separatsimul se află în fiebere de aproape zece ani, relatează AFP.

Condamnarea relansează mai mult ca niciodată problema catalană, aflată în centrul dezbaterii politice în Spania cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor legislative prevăzute la 10 noiembrie.

La Barcelona, activişti separatişti au început să  blocheze străzi, înaintea unor manifestaţii prevăzute la ora locală 20.00 (21,00, ora României) în întreaga regiune.

Fostul vicepreşedinte regional catalan Oriol Junqueras a fost condamnat la cea mai dură pedeapsă - 13 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de răzvrătire şi deturnare de fonduri publice.

”Ne vom întoarce şi mai puternici (...). Ne vom întoarce şi vom câştiga”, a reacţionat într-o scrisoare adresată susţinătorilor săi acest istoric în vârstă de 50 de ani, numărul unu al partidului Stânga Republicană Catalană (ERC), principalul acuzat în proces, în lipsa fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia.

Puigdemont a denunţat, la rândul său, o ”aberaţie”.

Ceilalţi opt separatişti - unii aflaţi în închisoare, la fel ca Junqueras, de aproape doi ani - au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între nouă şi 12 ani de închisoare, după ce au fost găsiţi vinovaţi de răzvrătire şi detunare de fonduri în unele cazuri.

Între ei se află fosta preşedintă a Parlamentului catalan Carme Forcadell - condamnată la 11 ani şi jumătate de închisoare -, conducătorii puternicelor asociaţii separatiste ANC Jordi Sanchez şi Omnium Cultural Jordi Cuixart - condamnaţi la câte nouă ani - şi foşti ”miniştri” regionali - condamnaţi la pedepse cuprinse între zece şi 12 ani de închisoare.

Judecătorii au îndepărtat, astfel, acuzaţiile de relbeliune formulate de parchet, care a cerut 25 de ani de închisoare împotriva lui Junqueras.

Alţi trei foşti membri ai Guvernului catalan, care erau eliberaţi condiţionat, au fost condamnaţila amenzi în valoare de aproximativ 60.000 de euro, după ce au fost găsiţi vinovaţi de nesupunere.

CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ DE LA SFÂRŞITUL DICTATURII FRANCHISTE

Aceşti 12 separatişti au fost judecaţi cu privire la faptul că au organizat la 1 octombrie 2017, în pofida interdicţiei justiţiei, un referendum de autodeterminare, pătat de violenţe poliţiste, şi cu privire la proclamarea la 27 în aceeaşi lună a unei zadarnice declaraţii de independenţă a unei ”republici” catalane, adoptată de Parlamentul catalan.

Această tentativă de secesiune a Cataloniei, o regiune bogată situată în nord-estul Spaniei, a fost cea mai gravă criză politică cu care s-a confruntat ţara de la sfârşitul dictaturii franchiste în 1975.

Guvenul voia ca hotărârea Curţii Supreme să permită să se dea pagina şi să se revină la un dialog politic în vederea unei calmări a acestei regiuni cu 7,5 milioane de locuitori.

Însă separatiştii, aflaţi în continuare la putere în regiune, vor din contră să-şi mobilizeze din nou susţinătorii şi au îndemnat la ”nesupunere civilă”.

”Există o parte a Cataloniei care vrea să intre într-un conflict cu însăşi ideea de stat”, dar ”trebuie găsit un punct de întâlnire”, a declarat ministrul Transporturilor Jose Luis Abalos, omul de încredere al şefului Guvernului Pedro Sanchez.

O condiţie indispensabilă a rebeliunii, care este o infracţiune a Constituţiei dur pedepsită, existenţa sau nu a unei revolte violente a fost problema centrală a procesului istoric al acestor separatişti, căreia judecătorii i-au răspuns negativ.

Parchetul nu a ezitat să catalogheze evenimentele din 2017 drept o ”lovitură de stat”.

STRĂZI OCUPATE

În Catalonia, unde din 2010 separatismul se mobilizează prin vaste manifestaţii, Guvernul a trimis întăriri din poliţie în faţa riscului unei reintensificări a tensiunilor.

La Barcelona, separatiştii au început să blocheze circulaţia pe anumite străzi din oraş, a constatat AFP, în timp ce activişti radicali din Comitetele Apărării Republicii (CDR) îndemnau la o ”revoltă populară”.

Clubul de Fotbal FC Barcelona s-a alăturat concerului de reacţii, declarând într-un comunicat că ”închisoarea nu este soluţia”.

Pedro Sanchez i-a ameninşat pe separatişti că nu va ezita să ia măsuri extraordinare pentru a garata securitatea, inclusiv suspendarea autonomiei regiunii, ca n octombrie 2017, după tentativa de secesiune.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.