Miniştrii de externe din principalele ţări industrializate ale lumii se reunesc luni, războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu intrând în faze decisive şi existând o anumită presiune pentru avansarea eforturilor diplomatice înainte de preluarea mandatului de către noua administraţie americană, relatează AP.
Speranţele de negociere a unei încetări a focului în Gaza şi Liban sunt prioritare pe ordinea de zi a reuniunii Grupului celor Şapte de lângă Roma, care reuneşte miniştri din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite.
În prima zi a reuniunii de două zile, G7 va primi luni miniştri din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, precum şi secretarul general al Ligii Arabe.
„Împreună cu partenerii vor fi discutate modalităţile de sprijinire a eforturilor de încetare a focului în Gaza şi Liban, iniţiativele de sprijinire a populaţiei şi promovarea unui orizont politic credibil pentru stabilitatea în regiune”, a precizat Ministerul italian de Externe.
Aşa-numita grupare „Quint” formată din SUA, Arabia Saudită, Iordania, Egipt şi Emiratele Arabe Unite a lucrat pentru a finaliza un plan „day after” pentru Gaza şi există o anumită urgenţă de a face progrese înainte ca administraţia Trump să preia conducerea în ianuarie. Se aşteaptă ca preşedintele ales Donald Trump să urmeze o politică ce favorizează puternic Israelul în detrimentul aspiraţiilor palestinienilor.
Ministrul italian de externe Antonio Tajani a adăugat un alt punct pe agenda G7 săptămâna trecută, după ce Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, al fostului său ministru al apărării şi al şefului militar al Hamas.
Italia este membru fondator al Curţii şi a găzduit conferinţa de la Roma din 1998, care i-a dat naştere. Dar guvernul italian de dreapta a fost un susţinător puternic al Israelului după atacurile Hamas din 7 octombrie, furnizând în acelaşi timp ajutor umanitar palestinienilor din Gaza.
Guvernul italian a adoptat o poziţie prudentă, reafirmându-şi sprijinul şi respectul pentru Curte, dar exprimându-şi îngrijorarea că mandatele au fost motivate politic.
„Nu poate exista nicio echivalenţă între responsabilităţile statului Israel şi organizaţia teroristă Hamas”, a declarat premierul Giorgia Meloni, preluând declaraţia preşedintelui american Joe Biden.
Nathalie Tocci, director al think tank-ului Institute for International Affairs, cu sediul la Roma, a declarat că Italia ar încerca să creeze un front unit în ceea ce priveşte mandatele CPI, cel puţin printre cele şase ţări din G7 care sunt semnatare ale instanţei: toată lumea, cu excepţia SUA.
Dar într-o opinie publicată în acest weekend în ziarul La Stampa, Tocci a avertizat că este o mişcare riscantă, deoarece Statele Unite tind să dicteze linia G7 şi au criticat mandatele CPI împotriva lui Netanyahu ca fiind „scandaloase”.
„Dacă Italia şi ceilalţi (cinci membri ai G7) semnatari ai CPI nu sunt capabili să menţină linia dreptului internaţional, nu numai că o vor eroda oricum, dar vor acţiona împotriva intereselor noastre”, a scris Tocci, amintind de recursul Italiei la dreptul internaţional pentru a cere protecţie pentru pacificatorii italieni ai ONU care au fost atacaţi în sudul Libanului.
Celălalt subiect de discuţie major al reuniunii G7 este Ucraina, iar tensiunile au crescut de când Rusia a atacat Ucraina săptămâna trecută cu o rachetă balistică hipersonică experimentală.
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha este aşteptat marţi la reuniunea G7 de la Fiuggi, iar NATO şi Ucraina vor avea discuţii de urgenţă în aceeaşi zi la Bruxelles.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că atacul a fost o ripostă la utilizarea de către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acţiune americane şi britanice, capabile să lovească mai adânc în teritoriul rus.
G7 a fost în fruntea furnizării de sprijin militar şi economic Ucrainei de la invazia Rusiei din februarie 2022, iar membrii G7 sunt deosebit de preocupaţi de modul în care o administraţie Trump va schimba abordarea SUA.
Trump a criticat miliardele de dolari pe care administraţia Biden le-a trimis în Ucraina şi a declarat că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore, comentarii care par să sugereze că ar face presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriul ocupat în prezent de Rusia.
Reuniunea miniştrilor de externe din cadrul G7, a doua a preşedinţiei italiene după reuniunea miniştrilor din Capri din aprilie, are loc în oraşul medieval Fiuggi, situat la sud-est de Roma.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
