Mii de persoane s-au adunat din nou, joi seara, în capitala Georgiei, Tbilisi, după două zile de proteste şi ciocniri cu poliţia din cauza unui proiect de lege de inspiraţie rusă şi cu potenţial represiv, pe care guvernul l-a retras în cele din urmă în cursul zilei, relatează AFP şi Reuters.
Partidul de la putere, Visul Georgian, a anunţat joi dimineaţă într-un comunicat că retrage "necondiţionat" , "fără nicio rezervă", proiectul de lege pe care l-a susţinut. Partidul a invocat necesitatea de a reduce "confruntarea" în societate, denunţând în acelaşi timp "minciunile" despre proiectul de lege răspândite de "opoziţia radicală".
Preşedinta Salome Zurabişvili, cu orientare prooccidentală, s-a distanţat de guvernului ţării sale şi a salutat "victoria" protestatarilor. "Vreau să felicit societatea pentru prima sa victorie, sunt mândră de oamenii care şi-au făcut vocea auzită", a declarat ea într-un discurs televizat de la New York.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cu toate acestea, protestele au fost reluate marţi seara, în jurul orei locale 19.00. Protestatarii doresc ca guvernul să denunţe în mod oficial proiectul de lege şi să asigure eliberarea tuturor celor reţinuţi în timpul demonstraţiilor din cele două zile.
Today, people gatherer once more near the parliament building in Tbilisi, Georgia.
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) March 9, 2023
Georgian Internal Affairs Ministry reported they released everyone detained during the protests.
The "foreign agents" law was taken off the parliament's agenda. pic.twitter.com/optnU7pGa0
Students are marching towards the Parliament. #Tbilisi pic.twitter.com/eY6VlQbhph
— Katie Shoshiashvili (@KShoshiashvili) March 9, 2023
Ministerul de Interne a anunţat "eliberarea" manifestanţilor arestaţi începând de marţi, răspunzând astfel uneia dintre cererile opoziţiei. "Anchete sunt în curs de desfăşurare pentru a-i determina, identifica şi aresta pe cei care au atacat poliţia", a precizat ministerul într-un comunicat.
În rândul mulţimii adunate, joi, în centrul oraşului Tbilisi, mulţi denunţau politicile actualului guvern.
"Guvernul nostru este singurul obstacol în calea aderării la UE. Fie îşi dau demisia şi Georgia se alătură Europei, fie rămân la putere şi cădem pradă lui Putin", a explicat unul dintre protestatari.
Mulţi cer alegeri anticipate, pentru a "scăpa" de actuala conducere.
Guvernul georgian a fost acuzat că vrea să introducă o legislaţie inspirată de modelul rusesc, pentru a clasifica ONG-urile şi instituţiile media care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate drept "agenţi străini".
Protestele de la Tbilisi se înscriu însă într-un context mai larg de criză politică.
Georgia, ţară cu ieşire la Marea Neagră, cu o populaţie de 3,7 milioane de locuitori, a cunoscut tulburări politice frecvente de la obţinerea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991, inclusiv un război de şase zile cu Rusia, în 2008. Fostă republică sovietică din Caucaz este zguduită de ani de zile de o criză politică simptomatică pentru lupta sa de pendulare între Europa şi Rusia.
Kremlinul s-a declarat joi "îngrijorat" de tulburările din ţara vecină, dar a negat orice legătură cu proiectul de lege privind "agenţii străini".
"Kremlinul nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce protestatarii au comparat proiectul de lege georgian cu legea existentă în Rusia, folosită pentru a suprima vocile critice.
Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a salutat anunţul privind retragerea textului de lege, îndemnând guvernul să "reia reformele proeuropene", în condiţiile în care Georgia aspira la statutul de candidată la UE, alături de Moldova şi Ucraina, dar a fost respinsă anul trecut pe motiv că mai are de lucrat la reforme. Într-un semn de îngrijorare crescândă în Occident, Bruxellesul condamnase cu o zi înainte proiectul de lege spunând că este "incompatibil" cu valorile UE.
Tbilisi are ca obiectiv oficial aderarea la UE şi la NATO, o direcţie luată după "Revoluţia trandafirilor" din 2003, care l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, în prezent trecut în opoziţie şi aflat în închisoare. Mai multe măsuri recente ale actualului guvern, precum proiectul de lege privind "agenţii străinilor", au pus la îndoială menţinerea aspiraţiilor prooccidentale, opoziţia acuzându-l că sprijină Moscova.
Thomas de Waal, specialist în Caucaz la centrul de cercetare Carnegie Europe, crede că modul în care Georgia va ieşi din criza actuală ar putea fi crucial pentru viitorul său. "Acesta este un moment important pentru Georgia, care este încă o democraţie, dar o democraţie cu probleme", a spus el pentru AFP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
