Candidatul pro-Occident Stevo Pendarovski este noul preşedinte al Macedoniei de Nord după o campanie dominată de diviziuni privind schimbarea numelui ţării care a deschis drumul fostei republici iugoslave către aderarea la UE şi NATO, relatează The Guardian.
Comisia Electorală a informat că în urma numărării a 99,5% din voturi, 51,7% dintre acestea au fost pentru Pendarovski, candidatul coaliţiei aflate la guvernare
Rivala sa, Goradna Siljanovska-Davkova de la partidul naţionalist VMRO-DPMNE, a obţinut 44,7% din voturi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Cei doi au avut rezultate apropiate în prima rundă a alegerilor de acum două săptămâni. Victoria este importantă pentru coaliţia aflată la guvernare. care se aşteaptă să înceapă discuţiile privind aderarea la UE în iunie şi să devină al 30-lea membru NATO în 2020.
„Victoria acestui concept aduce un viitor republicii Macedoniei de Nord şi este biletul nostru către Europa”, a declarat Pendarovski după aflarea rezultatelor.
Premierul Zoran Zaev l-a felicitat pe Pendarovski şi a afirmat: „Începând de astăzi nimeni nu mai poate sta în calea progresului. Am demonstrat că suntem pregătiţi pentru Europa”.
Johannes Hahn, Comisarul UE pentru dezvoltare, a asigura Macedonia de Nord de susţinerea UE.
„Macedonia de Nord se poate baza pe susţinerea continuă a UE în ceea ce priveşte perspectivele de aderare, răspunzând astfel aspiraţiilor europene ale poporului macedonean”, a scris Hahn pe Twitter.
Grecia a cerut de zeci de ani ca fosta republică iugoslavă să îşi schimbe numele – care era înainte doar „Macedonia” – argumentând că această denumire implică faptul că macedonenii ar putea reclama o regiune din nordul Greciei cu acelaşi nume ca fiind a lor. Noua denumire a fost ratificată oficial în acest an.
Însă acordul continuă să creeze tensiuni printre cetăţenii macedoneni şi a fost principalul subiect de discuţie în campania electorală.
Spre deosebire de Pendarovski, Siljanovska-Davkova, o profesoară universitară, s-a opus schimbării numelui deşi ea este pro-UE. Ea a acuzat guvernul că nu a îndeplinit reformele economice necesare.
VMRO-DPMNE a acuzat guvernul că a încercat să influenţeze alegerile prin mijloace ilegale: mită oferită votanţilor dar şi ameninţări.
Preşedintele are în mare parte un rol de protocoll în Macedonia de Nord, însă este comandantul forţelor armate şi aprobă legislaţia propusă de parlament.
Prezenţa la vot a fost de 46,6%, fiind astfel peste limita de 40% pentru ca alegerile să fie valide.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
