Iranul urmează să abandoneze ”în mod hotărât”, ”începând de la 7 iulie”, alte două angajamente pe care şi le-a asumat în cadrul Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, a anunţat secretarul general al Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale iraniene (CSSN), amiralul Ali Shamkhani, un anunţ care creşte tensiunile cu un nivel în contextul unei înfruntări cu Statele Unite ale lui Donald Trump, relatează AFP.
Într-o atmosferă ultretensionată cu Washingtonul, Iranul a anunţat în mai că încetează să se mai simtă obligat să respecte limitele pe care acest acord îl impune rezervelor sale de apă grea şi uraniu îmbogăţit. Acest prag al rezervei uraniului îmbogăţit - stabilit prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian la 300 de kilograme - urmează să fie depăşit joi.
Iranul urmează să nu mai respecte restricţii la care a consimţit ”cu privire la gradul îmbogăţirii uraniului” - limitat la 3,67% prin Acordul de la Viena şi ar putea să relanseze un proiect în vederea construirii unui reactor cu apă grea la Arak (centru), lăsat deoparte prin acord, a anunţat marţi amiralul.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În nota sa, Shamkhani evocă faptul că Teheranul este sătul de promisiunile europenilor - care afirmă că vor să salveze acordul după retragerea unilaterală a Statelor Unite, în mai 2018, dar care întârzie să găsească mijloace în acest sens.
Agenţia Fars a anunţat marţi că a primit o ”notă exclusivă” a amiralului, în care acesta se declară sătul de ”insolenţa” ţărilor europene. Acestea exercită, în opinia sa, o ”presiune sporită” cu scopul de a obliga Iranul ”să continue să-şi respecte” angajamentele, ”fără ca alte părţi” să şi le respecte pe ale lor.
Ca atare, se arată în această notă, ”pe baza deciziei CSSN” anunţată la 8 mai, ”a doua etapă a planului reducerii angajamentelor pe care şi le-a asumat Iranul (...) va începe în mod hotărât de la 7 iulie”.
În acest fel, ”ţările care au luat «răbdarea» Republicii islamice drept o slăbiciune şi letargie, îşi vor da seama că răspunsul Iranului dat agresiunii dronei americane (doborâte la 20 mai) nu va fi diferit de cel” dat ”eforturilor politice viclene în vederea restrângerii drepturilor inalienabile ale poporului iranian”, adaugă Fars citând nota.
În nota sa publicată de Fars, amiralul Shamkhani apreciază totodată că ”până acum, Europa nu s-a pregătit să plătească preţul salvării” Acordului de la Viena şi apreciază că negocierile cu ţările europene sunt ”futile”.
Decizia Teheranului de a se dezlega şi mai mult de acord intervine într-un context exterm de tensionat cu Washingtonul, pe care Iranul l-a acuzat marţi că a ”închis în mod permanent calea diplomaţiei”, la o zi după ce a anunţat noi sancţiuni americane vizându-l pe liderul suprem iranian Ali Khamenei.
Reacţia Iranului este ”insultătoare”, a proclamat, la rândul său, preşedintele american Donald Trump, ameninţând că orice atac iranian va face obiectul unor represalii ”zdrobitoare”.
Sancţiuni americane impuse luni - cu bătaie simbolică - îl vizează pe numărul unu iranian Ali Khamenei şi opt comandanţi din cadrul Gardienilor Revoluţiei, iar şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif - faţa politicii iraniene a destinderii cu Occidentul şi urât de ultraconservatori iranieni - urmează să fie plasat pe lista sancţiunilor ”săptămâna aceasta”.
Decretul semnat de către Trump le împiedică liderului suprem, ”echipei sale şi altora care-i sunt strâns apropiaţiaccesul la resurse financiare esenţiale”. Prin el sunt blocate ”active în valoare de miliarde de dolari”, potrivit Washingtonului.
Aceste sancţiuni se adaugă unei spirale de acuzaţii şi incidente, inclusiv unor atacuri de origine necunoscută vizând petroliere şi distrugerii la 20 iunie a unui avion american de spionaj fără pilot (dronă) de tip RQ-4 Global hawk de către forţe iraniene în regiunea stategică a Golfului Persic.
”În timp ce îndemnaţi la negocieri, voi căutaţi să sancţionaţi ministrul de Externe. este evident că minţiţi”, a declarat preşedintele iranian Hassan Rohani, după ce Statele Unite au apreciat că dialogul rămâne posibil.
”Această Casă Albă suferă de tulburări mentale. Ea nu mai şie ce să facă”, a exclamat Rohani.
Preşedintele american a fost ironizat tot marţi de navigatori iranieni pe Internet, după ce a anunţat, cu o zi înainte, sancţiuni financiare impuse ”ayatollahului Khomeiny”... mort în 1989.
SANCŢIUNI ”IMPRUDENTE”
Iranul şi Statele Unite şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în 1980, după Revoluţia islamică. O deschidere a fost făcută posibilă în timpul administraţiei americane a lui Barack Obama şi a condus la încheierea Acordului de la Viena.
Prin acest pact, Teheranul s-a angajat să nu caute vreodată să se doteze cu bomba atomică şi şi-a redus în mod drastic programul nuclear, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale care-o asfixiază economia.
Teheranul a dat un ultimatum de ”60 de zile” celorlalte state parte la pact - China, Franţa, Germania, Marea britanie şi Rusia - să-l ajute să ocolească sancţiuni care-o paralizează economia, mai ales sistemul financiar şi exporturile petroliere.
În caz contrar, Teheranul a ameninţat să înceteze să mai respecte restricţii la care a consimţit ”cu privire la gradul îmbogăţirii uraniului” - limitat la 3,67% prin Acordul de la Viena şi să relanseze un proiect în vederea construirii unui reactor cu apă grea la Arak.
Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Iranul şi-a respectat mereu, până în prezent, angajamentele pe care şi le-a asumat în acest cadru.
Însă, după ce a ajuns la putere, Trump a adoptat o atitudine ostilă faţă de Iran, acuzându-l că ar căuta să obţină arma atomică şi că ”patronează terorismul”. Teheranul a negat mereu că vrea să se doteze cu arma atomică.
Zarif a acuzat, marţi, pe Twitter, ”echipa B” - a consilierului american în probleme de securitate naţională John Bolton, de faptul că a ”târât Statele Unite afară” de la masa negocierilor, ”complotând totodată în favoarea războiului”.
Rusia a denunţat marţi noile sancţiuni americane drept ”imprudente” şi ”destabilizatoare”.
Moscova a dat asigurări, prin intermediul secretarului Consiliului rus al Securotăţii Nikolai Patruşev , că ”dispune de informaţii” potrivit cărora drona doborâtă la 20 iunie se afla ”în spaţiul aerian iranian”, aşa cum dă asigurări teheranul. Washingtonul afirmă că incidentul a avut loc în spaţiul aerian internaţional.
”GRAVĂ EROARE”
Parisul, Londra şi Beijingul - care sunt părţi ale Acordului nuclear de la Viena, pe care-l apără în continuare - au îndemnat la dezescaladare.
În urma ultimului anunţ al Teheranului, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a apreciat marţi că o ”încălcare iraniană” a pactului ar fi o ”gravă eroare”.
Într-o declaraţie unanimă, aprobată de cătrei cei 15 membri ai săi, Consiliul de Securitate al ONU a îndemnat luni ”la dialog”. El se întruneşte miercuri pe tema aplicării Acordului de la Viena.
La o zi după distrugerea dronei, joi, Trump a anunţat că a renunţat în ultimul moment la atacuri vizând ţinte iraniene. Potrivit presei americane, el a autorizat, în schimb, atacuri cibernetice vizând sisteme de lansare a unor rachete şi o reţea de spionaj iranian. Teheranul a anunţat că nu a suferit vreo pagubă.
Bursele europene au reacţionat marţi, pe fondul tensiunilor tot mai puternice între Statele Unite şi Iran. Parisul a închis în scădere cu 0.13%, Frankfurtul cu 0,38%, Milano ci 0,73%, madridul cu 0,38%, Amsterdamul cu 0,31%, iar Lisabona cu 0,44%. numai Londra a înregistrat o creştere de câteva puncte (+0,08%).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
