Iranul a eşuat să plaseze pe orbită un nou satelit de observaţie ştiinţifică, în cadrul unui program spaţial pe care-l prezintă drept ”paşnic”, dar pe care Statele Unite l-au catalogat drept o ”provocare”, relatează AFP.
Lansarea satelitului Zafar ”a eşuat”, a anunţat pe Twitter ministrul iranian al Telecomunicaţiilor Mohammad Javad Azari Jahromi.
Satelitul, lansat duminică, la ora locală 19.15 (17.45, ora României), a atins ”90% din traiectoria” prevăzută, la o înălţime de 540 de kilometri, a precizat un purtător de cuvânt al Departamentului Spaţial din cadrul Ministerului irianian al Apărării, citat de un canal al televiziunii de stat.
Setback for #Iran, launch of satellite #Zafar fails again pic.twitter.com/GMfzCdwJuQ
— editorji (@editorji) February 10, 2020
”(Lansatorul) Simorgh a propulsat cu succes satelitul Zafar în spaţiu, însă lansatorul nu a atins viteza necesară pentru a plasa satelitul pe orbita vrută”, a precizat el, fără să precizeze unde se află satelitul.
”Am atins cea mai mare parte a obiectivelor pe care le-am stabilit, iar într-un viitor apropiat, analizând aceste date, vom proceda la viitoarele etape”, a dat asigurări Hosseini.
”Suntem INVULNERABILI! Avem alţi sateliţi iranieni viitori!”, a afirmat, la rândul său, ministrul Telecomunicaţiilor.
Această lansare intervine într-un context de tensiuni sporite între Teheran şi Washington, după retragerea unilaterală a Statelor Unite, în mai 2018, din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, urmat de o restabilire a unor sancţiuni americane drastice impuse Republicii islamice.
Washingtonul a avertizat, de asemenea, în trecut, împotriva oricărui program spaţial iranian, catalogând tirul efectuat de Teheran al unei rachete cu rază lungă de acţiune în vederea lansării unui satelit, în ianuarie 2019, drept o încălcare a unei rezoluţii ONU vizând să limiteze dezvoltarea capacităţilor balistice iraniene.
”Iranul nu a reuşit să lanseze un satelit azi. Ei eşuează de asemenea să trimită armament în Siria şi Liban, pentru că noi operăm acolo tot timpul, inclusiv în aceste zile”, a reacţionat, la rândul său, premierul israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu.
”ETAPĂ NOUĂ”
Şeful Agenţiei Spaţiale iraniene Morteza Berari declara la 1 februarie AFP că fabricarea Zafar a ”început în urmă trei ani, cu participarea a 80 de oameni de ştiinţă iranieni”.
Satelitul cântărea 113 kilograme şi era capabil să realizeze înconjurul Pământului de 15 ori pe zi, adăuga el, precizând că Zafar a fost conceput să fie operaţional ”timp de peste 18 luni”.
”Principala sa misiune” era ”să colecteze imagini”, anunţa el, subliniind asupra unor nevoi ale Iranului precum studierea şi prevenirea seismelor, ”împiedicarea catastrofelor naturale” şi dezvoltarea agriculturii iraniene.
”Este vorba despre o nouă etapă pentru ţara noastră”, declara el, amintind că Iranul a reuşit deja să plaseze un satelit pe orbită, la 250 de kilometri distanţă de Terra.
În contextul în care programul de sateliţi al Republicii islamice îi îngrijorează pe occidentali, Berari afirma că Iranul militează pentru ”folosirea paşnică a spaţiului”. ”Toate activităţile noastre în domeniul spaţial sunt transparente”.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului, au dezvăluit duminică o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune care poate, afirmă ei, să fie propulsată cu ajutorul unui lansator ”de nouă generaţie” conceput în vederea plasării unor sateliţi pe orbită.
”Realizările (...) dezvăluite în această zi sunt cheia intrării noastre în spaţiu”, a declarat Hossein Salami, comandantul Gardienilor revoluţiei, dezvăluind lansatorul dotat cu un ”ajutaj mobil” care permite o ”maniabilitate în afara atmosferei”.
”VOM ÎNCERCA”
Teheranul a anunţat în ianuarie 2019 eşecul plasării pe orbită a satelitul său Payam (”Mesaj”), menit potrivit autorităţilor să colecteze date de mediu.
Această lansare a fost deja catalogată de Washington drept o ”provocare” şi o încălcare a Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate al ONU.
Această rezoluţie îndeamnă iranul ”să nu efectueze nicio activitate legată de rachete balistice concepute în vederea purtării unor încărcături nucleare, inclusiv tiruri care recurg la tehnologia rachetelor balistice”.
Afirmând că nu are niciun plan de a se dota cu arma atomică, Teheranul dă asigurări că programele sale balistice şi spaţiale sunt licite şii nu încalcă rezoluţia.
În septembrie, Iranul a confirmat că o explozie a avut loc la una dintre rampele sale de lansare de sateliţi, din cauza unei probleme tehnice şi l-a denunţat pe preşedintele american Dnald Trump din cauză că s-a ”bucurat”, printr-un mesaj postat pe Twitter, de acest incident.
Lansarea Zafar intervine cu două zile înainte de marcarea a 41 de ani de la Revoluţia Islamică şi cu aproximativ două săptămâni înainte de alegeri legislative cruciale.
Ea intervine totodată într-o perioadă de vârf a tensiunilor dintre Teheran şi Washington legate de asasinarea la 3 ianuarie a puternicului general iranian Qassem Soleimani într-un atac cu un avion american fără pilot (dronă) la Bagdad.
Iranul a răspuns la 8 ianuarie cu tiruri cu rachete balistice vizând două baze în care se află militari americani în Irak. Zeci de militari au suferit comoţii cerebrale.
Serviciile de Internet ale Iranului au fost vizate în ultimele zile de atacuri cibernetice, potrivit unui reprezentant al Ministerului Telecomunicaţiilor, care nu a precizat originea acestor atacuri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
