Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă în oraşul Valencia, din estul Spaniei, faţă de modul în care autorităţile regionale au gestionat inundaţiile devastatoare care au provocat moartea a peste 220 de persoane, inclusiv şapte români, într-unul dintre cele mai grave dezastre naturale din Europa din ultimele decenii, relatează Reuters.
UPDATE - Protestatarii au umplut centrul oraşului Valencia, cerând demisia liderului guvernului regional, Carlos Mazon, şi scandând „Asasinilor”.
„Mâinile noastre sunt pătate cu noroi, ale voastre cu sânge”, scria pe un banner.
Unii demonstranţi au aruncat cizme murdare în faţa clădirii guvernului, în timp ce alţii au „tencuit-o” cu noroi.
„Vrem să ne arătăm indignarea şi furia faţă de proasta gestionare a acestui dezastru care a afectat atât de mulţi oameni”, a declarat Anna Oliver, preşedintele Accio Cultural del Pais Valenciano, unul dintre cele aproximativ 30 de grupuri care au organizat protestul.
Deşi demonstraţia a fost în mare parte paşnică, poliţia a intervenit la un moment dat împotriva protestatarilor care aruncau cu pietre. Obiectele aruncate spre clădirea Consiliului municipal au provocat pagube minore.
După zile întregi de avertismente de furtună emise de serviciul meteorologic naţional începând cu 25 octombrie, unele municipalităţi şi organisme locale au dat alarma mult mai devreme decât guvernul regional. De exemplu, la 28 octombrie, Universitatea Valencia şi-a anunţat personalul să nu vină la serviciu. Mai multe primării au suspendat activităţile, au închis instalaţiile publice şi le-au spus oamenilor să rămână acasă.
Serviciul meteorologic AEMET a ridicat nivelul de ameninţare pentru ploi abundente în zonă la cod roşu la ora locală 7:36 a.m. pe 29 octombrie.
Aproape 80 de persoane sunt încă date dispărute în ceea ce este cel mai grav eveniment de acest gen într-o singură ţară europeană de la inundaţiile din Portugalia din 1967, care au provocat moartea a aproximativ 500 de persoane.
ŞTIRE INIŢIALĂ:
Mii de oameni s-au adunat sâmbătă seara în Valencia şi în alte oraşe spaniole pentru a protesta faţă de modul în care autorităţile au gestionat inundaţiile devastatoare de la sfârşitul lunii trecute, soldate cu peste 220 de morţi, cel mai grav bilanţ din acest secol, relatează AFP.
Acuzată că a subestimat riscurile şi că a coordonat prost eforturile de ajutorare după inundaţii, clasa politică din Spania este în continuare ţinta furiei multor locuitori din zonele devastate din sud-estul ţării.
La aproape o săptămână de la izbucnirea furiei din Paiporta împotriva premierului Pedro Sánchez, a şefului executivului regional Carlos Mazón şi a suveranilor Felipe al VI-lea şi Letizia, manifestaţii la care au participat mii de persoane au avut loc sâmbătă seara la Valencia şi în alte oraşe spaniole.
Organizatorii mitingului de la Valencia au mărşăluit pentru a cere demisia lui Carlos Mazón, care se află în centrul furiei celor afectaţi de catastrofă şi care, duminică, la Paiporta, a fost, alături de şeful guvernului şi de rege, ţinta insultelor şi împroşcării cu noroi, imagini inedite care au ilustrat exasperarea din zonele devastate. Membru al Partidului Popular (PP), de dreapta, avocatul în vârstă de 50 de ani, este acuzat că a reacţionat lent, în ciuda faptului că agenţia meteorologică spaniolă (AEMET) a emis un cod roşu în dimineaţa zilei de 29 octombrie.
Printre acuzaţiile aduse de cei afectaţi se numără faptul că populaţia nu a fost alertată prin intermediul telefoanelor mobile decât seara, când multe zone erau deja inundate. Principalul responsabil pentru situaţii de urgenţă din regiune, Salomé Pradas, a recunoscut joi că nu ştia de existenţa acestui sistem de alertă, înainte de a-şi retracta declaraţia.
De asemenea, şeful executivului regional Carlos Mazon este acuzat că a lipsit timp de mai multe ore în timp ce începuse deja să plouă, iar comitetul de urgenţă se reunise. Carlos Mazón s-a apărat spunând că lua parte la „un prânz de lucru” într-un restaurant din Valencia împreună cu un jurnalist, potrivit presei spaniole.
În Spania, o ţară puternic descentralizată, gestionarea catastrofelor este, de fapt, responsabilitatea administraţiilor regionale, dar guvernul central, care este responsabil pentru emiterea alertelor prin intermediul AEMET, poate furniza resurse şi chiar să preia controlul în cazuri extreme. Tocmai acest ultim punct a provocat critici din partea opoziţiei de dreapta, care îl acuză pe şeful guvernului socialist Pedro Sanchez că a lăsat regiunea să se scufunde din cauza calculelor politice, în loc să preia controlul. Pedro Sánchez a acţionat „cu rea-credinţă”, l-a acuzat Miguel Tellado, purtătorul de cuvânt al grupului PP în parlament.
La rândul lor, surse apropiate guvernului au declarat că intenţionează să definească în timp util eventualele responsabilităţi ale fiecărei părţi şi eventualele deficienţe în gestionarea catastrofei, afirmând în acelaşi timp că guvernul a făcut tot ceea ce putea face în cadrul instituţional actual. Dar pentru primarul socialist din Alaquas, Toni Saura, „coordonarea între administraţii a fost haotică”, conform comentariilor relatate de cotidianul valencian Levante.
„Este o ruşine naţională”, este de acord comediantul López-Guitián, originar din Valencia. La întoarcerea sa dintr-o operaţiune de curăţenie, comediantul cunoscut în Spania sub numele de Tonino a criticat „toate instituţiile pentru că şi-au abandonat posturile, pentru că ar fi trebuit să funcţioneze şi să nu se gândească că altcineva o va face în locul lor”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
