Premierul ungar Viktor Orban a cerut marţi finanţarea de către Uniunea Europeană a gardurilor la frontieră, reluând, în consonanţă cu Austria, o idee considerată mult timp ca inadmisibilă. Comentariile sale au fost făcute înaintea summitului extraordinar al UE, convocat la 9-10 februarie, pentru a se discuta despre reducerea imigraţiei ilegale, o condiţie pe care Viena o pune pentru a accepta eventual aderarea României la Schengen.
Austria, la rândul său, a pledat pentru o astfel de finanţare a Comisiei Europene pentru un gard care să fie construit la graniţa Bulgariei cu Turcia.
Întâlnirea celor 27 de lideri din UE a fost convocată după ce Austria şi Olanda s-au plâns de numărul tot mai mare de imigranţi ilegali. Frontex, agenţia de frontieră a blocului european, a raportat 330.000 de treceri neregulamentare ale frontierelor UE anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace.
Statele UE sunt însă puternic divizate în ceea ce priveşte împărţirea responsabilităţilor legate de refugiaţii care ajung pe teritoriul lor şi, de ani de zile, s-au concentrat pe înăsprirea frontierelor externe pentru a împiedica oamenii să folosească rute ilegale, adesea cu preţul vieţii.
Ţări precum Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţă pentru a ţine la distanţă refugiaţii şi migranţii, deşi Comisia Europeană, care gestionează bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, spunând că ar fi împotriva valorilor democratice liberale şi a drepturilor omului.
În convorbiri telefonice, înaintea summitului, cu omologii săi polonez, belgian, finlandez, maltez şi bulgar, Vikor Orban a cerut finanţare UE pentru astfel de proiecte, afirmând că "gardurile protejează întreaga Europă", potrivit agenţiei de presă MTI, preluată de Reuters.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat anterior să finanţeze "sârmă ghimpată sau ziduri", deşi executivul de la Bruxelles oferă bani pentru infrastructura fizică a frontierelor, cum ar fi echipamentele de supraveghere.
UE spune că sirienii, afganii şi tunisienii au dominat printre cei care au sosit anul trecut în Europa şi că doar o treime dintre ei ar fi eligibili ca să primească drept de azil, în timp ce restul ar trebui să fie trimişi înapoi.
UN SISTEM NEFUNCŢIONAL
După ce a primit mai multe milioane de refugiaţi din Ucraina, blocul european încearcă acum să trimită acasă mai multe persoane din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud, iar numărul tot mai mare de treceri ilegale ale frontierelor reînvie politicile mai dure în privinţa imigraţiei.
Într-o scrisoare comună adresată înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei şi Slovaciei au declarat că "actualul sistem de azil al UE este nefuncţional".
"Migraţia ilegală a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE", au spus ei. "Fără eforturi reluate, care să dea rezultate, nu este de aşteptat decât ca migraţia ilegală în Europa să continue şi să crească în anii următori", avertizează aceşti lideri.
Însă diviziunile profunde dintre cele 27 de ţări ale UE în ceea ce priveşte gestionarea migranţilor şi a refugiaţilor arată că este dificil să se ajungă la un acord asupra unui nou sistem global de migraţie şi azil pentru blocul european până la următoarele alegeri europene din 2024.
Grupurile de apărare a drepturilor omului critică abordarea tot mai restrictivă a UE în materie de migraţie şi spun că este atât ilegală, cât şi inumană. Alţi critici subliniază că discuţiile dure despre migraţie servesc la obţinerea de puncte electorale în rândul alegătorilor de dreapta şi nu ţin cont de lipsa de forţă de muncă într-o Europă în curs de îmbătrânire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
