Unsprezece state membre ale Uniunii Europene (UE), între care şi România, în frunte cu Franţa, au anunţat marţi o consolidare a cooperării lor în domeniul energiei nucleare, în vederea dezvoltării unor ”noi proiecte” şi au subliniat rolul acesteia în decarbonatarea economiei, relatează AFP.
”Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care ne permit să ne atingem obictivele în lupta împotriva modificărilor climatice, să producem energie de bază şi să garantăm siguranţa aprovizionării”, subliniază aceste ţări într-o ”Declaraţie comună” semnată în marja unei reuniuni a miniştrilor Energiei din UE, la Stockholm.
Cele 11 state UE - Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Franţa, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria - sunt de acord să susţină ”noi proiecte” nucleare, care să aibă la bază ”tehnologii inovatoare” şi ”exploatrea centralelor existente”.
În Declaraţie se prevăd proiecte comune de formare, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică sporită” şi schimburi ale ”celor mai bine practici în (domeniul) securităţii”.
ENERGII REGENERABILE, ”COMPLEMENTARE”
”Alte ţări” nesemnatare ale Declaraţiei - între care Italia şi ţările baltice - şi-au ”manifestat interesul să intre în cerc, în pofida faptului că nu sunt parte a unei explotări nucleare”, a anunţat după reuniune ministrul francez al Tranziţiei Ecologice Agnès Pannier-Runacher.
Grupuri de lucru între semnatari urmeză să fie înfiinţate până la următorul Comsiliu al Energiei, prevăzut la sfârşitul lui martie.
Parisul consideră că energia nucleară, care poate fi controlată şi fără emisii de dioxid de carbon (CO2), este ”complemntară” energiilor regenerabile în atingerea obiectivului european al neutralităţii carbonului, în 2050.
”Statele Unite, Regatul Unit, Coreea de Sud, China şi Japonia iau în calcul energia nucleaăr ca pe un mijloc important de a-şi decarbonata economia. Noi trebuie să fim pe un picior de egalitate”, a pledat luni Agnès Pannier-Runacher.
”HIDROGEN CU CONŢINUT MIC DE CARBON”
Cabinetul ministrului francez consideră că ideea este totodată ”să se transmită un semnal puternic în diverse negocieri europene”.
Franţa a obţinut o victorie, la mijlocul lui februarie, prin propunerea Comisiei Europene (CE) de a considera drept ”verde” ”hidrogenul produs pe baza unui amestec de energie electrică, inclusiv nucleară, în anumite condiţii”.
Franţa pledează acum în favoarea luării în calcul a acestui ”hidrogen cu conţinut scăzut de carbon”, într-un text aflat în negocieri, care stabileşte fiecărui stat membru UE obiective în domeniile hidrogenului regenerabil şi transporturilor.
Germania şi Spania se opun întru totul.
În cadrul unei reforme a pieţei europene a electricităţii, Franţa preconizează contracte pe termen lung cu preţ garantat, inclusiv în beneficiul producţiei de energie nucleară, pe care le refuză.
”STABILĂ, DURABILĂ ŞI CU EMISII REDUSE DE CARBON”
Polonia, care mizează pe energia nucleară pentru a renunţa la cărbune, şi Cehia au salutat luni acest proiect ”de alianţă”, însă acest termen nu a fost reţinut în ”Declaraţia finală”.
”Energiile regenerabile se pot dovedi instabile. Este nevoie de o energie stabilă şi durabilă, cu emisii reduse de carbon. Noi cunoaştem doar una: cea nucleară”, a declarat ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela.
Cele 11 ţări semnatare susţineau, la sfârşitul lui 2021, recunoaşterea caracterului ”durabil” al energiei nucleare în ”taxonomia” UE, o etichetare verde care permite facilitarea anumitor investiţii.
Ele au obţinut câştig de cauză în textul adoptat la mijlocul lui 2022.
Suedia, al cărei actual Guvern este pro-nuclear, nu a semnat ”Declaraţia” de marţi, fiind constrânsă la ”neutralitate” în calitate de preşedintă semestrială a UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
