Fondatorul Falangei Spaniole, partidul care a fost unul dintre pilonii dictaturii franchiste în Spania, José Antonio Primo de Rivera (1903-1936), a fost exhumat din fostul mausoleu al lui Francisco Franco, o operaţiune salutată de către Guvernul spaniol de stânga şi marcată de tensiuni între extrema dreaptă şi poliţie, relatează AFP.
Rămăşiţele lui José Antonio Primo de Rivera au fost mutate luni, după ce au fost scoase din această bazilică monumentală săpată în stâncă şi situată în apropiere de Madrid, într-un loc mai discret - Cimitirul San Isidro din Madrid - unde sunt îngropaţi membri ai familiei sale, a constat un jurnalist AFP.
Cortegiul finerar care a transportat rămăşiţele, escortat de forţe de ordine, a sosit la cimit la ora 11.30 GMT (13.30, ora României).
Así ha tratado la Policía a los patriotas que rendían homenaje a José Antonio Primo De Rivera mientras los que lo asesinaron exhumaban sus restos del Valle de los Caídos.
— Pablo Lucini (@PabloLucini3) April 24, 2023
Cuando hay que evitar que un MENA vi0le a alguien nunca están pero para esto si.
¡Vergüenza! pic.twitter.com/Vsps15oLV8
Aproximativ 200 de activişti de extremă dreapta l-a primit cu salutul fascist şi s-au opus numeroşilor poliţişti prezenţi la faţa locului, în ciocniri scurte.
Furia. Velocidad y vehemencia con que se ejecuta algo. En este caso, nuestro homenaje.
— FEJONS Almería (@FalangeAlmeria) April 25, 2023
¡José Antonio Primo de Rivera! pic.twitter.com/9fYTBaN1uB
Fiul dictatorului Miguel Primo de Rivera, care a condus Spania în perioada 1923-1930, fondatorul Falangei Spaniole, a fost executat în noiembrie 1936, la începutul Războiului Civil (1936-1939), provocat de o revoltă militară, din care a făcut parte generalul Francisco Franco, împotriva Guvernului republican ales de atunci.
Falanga - de inspiraţie fascistă - a fost unul dintre pilonii regimului franchist, alături de Biserica Catolică şi armată.
Această exhumare - la trei şi jumătate după cea a lui Francisco Franco - decurge din intrarea în vigoare, în octombrie, a unei legi-far a Guvernului de stânga al lui Pedro Sanchez, Legea ”memoriei democratice”, care vizează între altele să transforme fostul mausoleu într-un loc al amintirii acestei perioade sumbre.
”Facem azi (luni) un pas în pus către o demnitate mai mare a democraţei noastre”, a declarat ministrul Educaţiei, Pilar Alegría, totodată purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialist (PSOE, la putere).
”Instituţiile noastre sunt, în sfârşit, loiale memoriei ţării noastre şi nu uitaţilor ei”, a declarat numărul trei în Guvern, ministrul comunist al Muncii Yolanda Díaz.
”CRUCIADĂ”
Premierul socialist Pedro Sanchez, ajuns la putere în 2018, a făcut o prioritate din reabilitarea victimelor dictaturii franchiste (1939-1975).
După luni de bătălie judiciară cu familia lui Franco, el a reuşit, în 2019, să obţină exhumarea rămăşişelor lui "Caudillo" din Valle de los Caídos (Valea Celor Căzuţi, în spaniolă), pentru ca acest mausoleu, care nu are echivalent în alte ţări din Europa de Vest care au cunoscut dictaturi, să nu mai poată fi un ”loc de apologie” a franchismului.
Franco şi Primo de Rivera au fost înhumaţi de o parte şi de alta a altarului bazilicii.
Construcţia complexului Valle de los Caídos a fost ordonată de către Franco în 1940, în vederea sărbătoririi ”glorioasei Cruciade” catolice împotriva republicanilor ”fără Dumnezeu”, şi a fost realizată în 20 de ani de către mii de deţinuţi politici.
Monumentul Valle de los Caídos a fost redenumit de către Guvern Valle de Cuelgamuros, numele locului în care se află.
Această bazilică, străjuită de cruce de 150 de metri înălţime, este vizibilă pe o rază de zeci de kilometri.
Franco a invocat ”reconcilierea naţională” şi a pus să fie mutate în complex cadavrele a peste 30.000 de victime ale Războiului Civil - franchişti şi republicani deopotrivă -, exhumate din cimitire şi gropi comune, fără ca familiile să fie informate.
DISENSIUNI
Rămăşiţele victimelor republicane, cerute de către familiile lor, urmează să fie exhumate, însă procedura întârzie din cauza unei bătălii judiciare.
În noiembrie, autorităţile spaniole au exhumat rămăşiţele unui comandat militar franchist, generalul Queipo de Llano, din Bazilica Macarena din Sevillia.
Acest general este considerat vinovat de mii de execuţii, după insurgenţa militară din 1936, inclusiv a poetului Federico García Lorca.
Problema memoriei Războiului Civil şi dictaturii dezbină în continuare Spania, unde rănile trecutului nu s-au închis, iar dreapta acuză stânga de faptul că le-a redeschis şi le le foloseşte politic.
”Ei l-au mutat pe Franco, acum l-au mutat pe Primo de Rivera (...). Acest Guvern are obsesia de a deturna atenţia de la problemele spaniolilor”, denunţă un purtător de cuvânt al Partidului Popular (PP, dreapta, opoziţie), Borja Semper.
El acuză Guvernul Sanchez că-i ia pe spanioli de ”idioţi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
