Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.
Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova - care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate - a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.
Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin. Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.
Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb - care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă - i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.
Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.
„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.
„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el. „Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
FINLANDA SE SIMTE AMENINŢATĂ DE MOSCOVA ŞI IA MĂSURI
Finlanda intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a anunţat marţi guvernul de la Helsinki.
Polonia şi ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania au declarat, la rândul lor, luna trecută că se vor retrage din Convenţia de la Ottawa din 1997 din cauza ameninţărilor reprezentate de Rusia vecină.
Prin părăsirea tratatului, Finlanda, care păzeşte cea mai lungă graniţă a NATO cu Rusia, ar putea începe să stocheze din nou mine de teren pentru a le avea la îndemână în caz de nevoie.
Premierul Petteri Orpo a declarat într-o conferinţă de presă că nu există o ameninţare militară imediată la adresa ţării, dar că Rusia reprezintă un pericol pe termen lung pentru întreaga Europă.
„Retragerea din Convenţia de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregăti pentru schimbările din mediul de securitate într-un mod mai versatil”, a justificiat el.
Orpo a adăugat că Finlanda va aloca încă 3 miliarde de euro pentru apărare, crescând nivelul cheltuielilor militare de la 2,41% în 2024 la 3% din produsul intern brut până în 2029.
Preşedintele Alexander Stubb a declarat într-o postare pe X: „Aceasta este o parte din contribuţia Finlandei la asumarea de către Europa a unei mai mari responsabilităţi pentru propria noastră apărare”.
Anunţurile vin în contextul în care preşedintele SUA, Donald Trump, insistă că va pune capăt războiului din Ucraina, ceea ce a stârnit îngrijorarea tot mai mare a Poloniei şi a ţărilor baltice că Rusia s-ar putea reînarma şi le-ar putea viza ulterior.
O DESCURAJARE NECESARĂ
Finlanda a început să ia în considerare retragerea din tratatul de la Ottawa în noiembrie anul trecut, când comandantul său militar a declarat că problema ar trebui discutată din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.
„Finlanda va folosi minele într-un mod responsabil, dar ele sunt un factor de descurajare de care avem nevoie”, a declarat marţi reporterilor ministrul agriculturii şi silviculturii, Sari Essayah.
Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi ascunse în pământ şi detonează automat atunci când cineva calcă pe ele sau trece prin apropierea lor.
Finlanda a distrus peste 1 milion de mine antipersonal după 2012, devenind ultimul stat UE care a semnat Convenţia de la Ottawa, care a fost ratificată sau la care au aderat peste 160 de ţări - dar nu şi Rusia.
Tratatul din 1997 a făcut parte dintr-o serie de acorduri internaţionale încheiate după sfârşitul Războiului Rece pentru a încuraja dezarmarea globală. Militanţii împotriva minelor au câştigat Premiul Nobel pentru Pace în acelaşi an.
Minele au ucis sau mutilat zeci de mii de civili din întreaga lume, mulţi dintre ei mult timp după încheierea războaielor.
Părăsirea tratatului va necesita aprobarea parlamentului finlandez, dar este de aşteptat ca măsura să treacă, având în vedere sprijinul larg din partea guvernului şi a partidelor de opoziţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
