Liderii europeni au încercat joi la Budapesta să afişeze un front unit împotriva întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă, însă rămân întrebări despre capacitatea acestora de a rămâne uniţi împotriva atacurilor anunţate de către miliardarul republican, relatează AFP.
”Am demonstrat că Europa îşi poate lua destinul în mâini atunci cînd este unită”, a subliniat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
”Este un moment istoric pentru noi, europenii, care este decisiv”, a subliniat, la rîndul său, preşedintele francez Emmanuel Macron. ”În fond, problema noastră este: vrem, oare, să citim istoria scrisă de către alţii - războoaiele lansate de către Vladimir Putin, alegerile americane, alegerile făcute de către chinezi - sau vrem s scriem Istoria?”.
Je n'ai pas l'intention de laisser l'Europe comme un théâtre habité par des herbivores, que des carnivores, selon leur agenda, viendront dévorer.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 7, 2024
Européens, nous devons être lucides, ambitieux et déterminés sur notre propre agenda, un agenda de souveraineté. pic.twitter.com/ZcepM5DwPa
Printr-o întâmplare a răsturnărilor politice din rîndul Celor 27, preşedintele francez a făcut aceste declaraţii în absenţa liderului celuilalt nume greu în blocul european, Germania. Confruntat cu spargerea coaliţiei sale, cancelarul Olaf Scholz nu este prezent la Budapesta la acest summit al Comunităţii Politice Europene (CPE).
Un fapt notabil este că premierul ungar Viktor Orban, care a salutat miercuri ”succesul fulgerător” al ”prietenului” său Trump, a ales un tom hotărât mai sobru în deschiderea summitului ”său”, organizat în flamboaiantul Stadion Puskas Arena, care poartă numele legendarului jucător de fotbal Ferenc Puskas.
La o zi după un ”come-back ” politic spectaculos, care a siderat America şi lumea, aproximativ 40 de şefi de stat şi de guvrne s-au reunitr în capitala ungară la acest summit CPE, înaintea unui conclav mai restrâns, numai al Celor 27, vineri.
Viitorul susţinerii Ucrainei, ameninţat de dezangajamentul militar, revenirea în forţă a taxelor vamale, mizele luptei împotriva modificărilor cliamtice, viitoarea instalare la Washington a imprevizibilului om de afaceri la patru ani după ce a plecat după primul mandat, toate plasează Uniunea Europeană şi ţările care-i sunt apropiate în faţa unor provocări ameţitoare.
”CUŢITUL LA GÂT”
”Europenii au într-adevăr cuţitul la gât”, rezumă Sébastien Maillard de la Institutul Jacques Delors.
”Rezultatul acestor alegeri (americane) obligă UE să deschidă ochii. Poate că în situaţii ca aceasta se pot face lucruri”.
În pofida unor îndemnuri repetate, în ultimele luni, la o mai mare autonomie strategică europeană, blocul pare prins din scurt în faţa unui al doilea mandat al lui Trump, care părea evitabil.
”Pentru a spune lucrurilor pe nume, eu nu cred că ei s-au pregătit cu adevărat de un astfel de scenariu”, rezumă Guntram Wolff, de la Centrul de reflecţie Bruegel.
”Nu există un plan elaborat despre ceea ce este de făcut, nici la nivel european şi nici la nivelul franco-german”.
În domeniul economic, în faţa unui ”şoc al taxelor vamale” anunţat, pericolul este care fiecare aliat să se ducă la Washington.
Donald Trump, care a comparat în campanie UE cu o ”mini-Chină” care abuzează de aliatul său american prin acumularea unor excedente comerciale masive, anunţă că vrea să crească taxele vamale între 10 şi 20% la toate produsele care intră în Statele Unite.
La sosirea sa la Budapesta, secretarul general al NATO Mark Rutte a depus eforturi să-l implice pe Donald Trump într-un front comun împotriva ameninţării ruse, subliniind cât de mult schimbă situaţia rolul Coreei de Nord în Războiul din Ucraina, inclusiv în privinţa Statelor Unite.
Rusia şi Coreea de Nord s-au apropiat considerabil după ce Moscova a luat cu asalt Ucraina în februarie 2022. Iar şeful NATO ştie cât de mult îi place fostului - şi viitorului - locatar al Casei Albe să se laude cu întâlnirile sale cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară se teme de o cădere a ajutorului american, s-a exprimat în deschiderea summitului.
Obiectivul CPE, imaginată iniţial de către Emmanuel Macron, este să reunească mai mult decât UE.
În afara celor 27 de membri ai blocului, sunt invitate aproximativ 20 de ţări, cu traiectorii foarte diferite faţă de UE - candidaţi declaraţi (şi nerăbdători) la aderarea la UE, ţări care ştiu că uşa UE le este închisă pentru mult timp şi Regatul Unit, care a ales să părăsească UE cu zgomot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
