Victime ale încălzirii globale, oceanele şi zonele îngheţate decad rapid, ameninţând porţiuni întregi ale Umanităţii, care este necesar să-şi reducă cât mai rapid emisiile de dioxid de carbon (CO2) pentru a limita pagubele, avertizează miercuri GIEC, într-un raport alarmant, relatează AFP.
Creşterea nivelului oceanelor, insuliţe ameninţate să fie acoperite de apă, gheţari care dispar - unele dintre efectele devastatoare ale modificărilor climatice sunt deja ”ireversibile”, subliniază Grupul ONU de experţi în domeniul mediului (GIEC) la finalul unei reuniuni-maraton de cinci zile la Monaco.
La două zile după summitul dedicat luptei împotriva modificărilor climatice la New York - care nu a generat impulsul sperat -, în acest raport se subliniază că implementarea unor măsuri în vederea reducerii nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea să facă cu adevărat diferenţa.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Modificările oceanelor nu se opresc în mod brusc, scăzând emisiile, însă ritmul lor ar urma să încetinească.
”Acest lucru dă mai multe şanse conservării ecosistemelor şi ar permite să se câştige timp”, subliniază climatologul Valérie Masson-Delmotte, care a participat la redactarea documentului - de 900 de pagini - care are la bază studii ştiinţifice.
Se câştigă timp, de exemplu pentru pregătirea creşterii nivelului apelor, care favorizează valuri de scufundare şi furtuni, prin construirea unor diguri în jurul marilor megalopolisuri de coastă, ca New York, sau prin anticiparea deplasării poate de neevitat a anumitor populaţii, mai ales cele ale micilor state insulare, care ar putea deveni de nelocuit până la sfârşitul secolului.
”SUTE DE MILIARDE DE DOLARI”
Nivelul oceanelor a crescut de 2,5 ori mai rapid la începutul secolului al XXI-lea şi va continua să crească.
Aceasta ”nu este o problemă tehnică sau de mediu. Nu-i putem pune un pansament pentru a o face să dispară”, insistă alt autor, Bruce Glavovic, de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă. Acest lucru va ”redefini litoralele din întreaga lume, chiar acolo unde este concentrată populaţia”.
Pe aceste coaste, construirea unor protecţii împotriva creşterii nivelului apelor ar putea reduce de la 100 la 1.000 de ori riscurile unor inundaţii, se arată în raport. Cu condiţia să se investească ”zeci până la sute de miliarde de dolari pe an”.
Aceste protecţii ar fi însă mai eficiente în cazul megalopolisurilor de coastă decât în cazul marilor delte agricole sau micilor state insulare, care nu ar avea, oricum, mijloacele să finaţeze aceste mari lucrări.
În total, potrivit raportului, peste un miliard de persoane urmează să trăiască, până la mijlocul secolului, în zone de coastă puţin înalte, deosebit de vulnerabile la inundaţii sau alte evenimente meteorologice extreme, amplificate de creşterea nivelului apelor mării şi dereglementării climatice.
Iar inclusiv într-o lume mai caldă cu +2°C, numeroase megalopolisuri şi insuliţe ar urma să fie lovite, până în 2050, cel puţin o dată pe an de un eveniment extrem, care se producea până acum doar o dată la 100 de ani.
Lumea s-a angajat în 2015, prin Acordul de la Paris, să limiteze încălzirea globală la +2°C, eventual la +1,5°C, faţă de era preindustrială, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră legate de activităţile umane.
Oceanele, care acoperă peste 70% din suprafaţa globului, au absorbit aproape un sfert din aceste emisii şi 90% din căldura suplimentară generată de dioxidul de carbon produs de om, cu consecinţe palpabile - creşterea temperaturii mării, acidităţii şi pierderii oxigenului.
PROMISIUNI SLABE
Aceste bulversări antrenează impacturi în cascadă asupra ecosistemelor de care depinde omul, precum recife de corali care servesc drept creşă multor specii de peşti sau regiunile muntoase alimentate cu apă de gheţari.
Acest raport, adoptat de cele 195 de state membre ale GIEC este al patrulea opus ştiinţific al ONU din ultimul an care trage un semnal de alarmă cu privire la impacturile dereglementării climatice şi care indică piste către moduri de a le remedia sau cel puţin de a le limita.
Însă, în pofida constatării fără drept de apel a ştiinţei şi mobilizării unor milioane de tineri pe stradă în întreaga lume săptămâna trecută, liderii mondiali reuniţi la New York luni nu s-au ridicat la înălţimea angajamentelor necesare, acuză apărătorii planetei.
”Prin aceste promisiuni slabe ale statelor, probabil că avem mai multe şanse să spargem banca la cazinoul de la Monte Carlo decât să limităm încălzirea (globală) la +1,5°C", a comentat Stephen Cornelius, de la WWF.
Angajamentele internaţionale actuale, în cazul în care ar fi fost respectate, ar fi condus la o lume mai caldă cu +3°C.
GIEC notează în raportul său că oceanele pot să ofere totodată soluţii care să ajute la reducerea acestor emisii, şi anume prin dezvoltarea energiilor regenerabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
