Preşedintele Joe Biden a anunţat duminică seară că nu va încerca să fie reales în 2024 şi că o susţine pe vicepreşedintele Kamala Harris pentru a deveni candidatul democrat. Dar decizia liderului în vârstă de 81 de ani - cu puţin peste 100 de zile până la alegeri - a dat naştere mult mai multor întrebări cu privire la ce urmează pentru restul preşedinţiei sale şi pentru cursa prezidenţială, notează cnn.com.
Este Biden încă preşedinte?
Da. Anunţul lui Biden se referă exclusiv la rolul său de candidat democrat în alegerile prezidenţiale din noiembrie. Acesta nu are nicio legătură cu rolul său actual sau cu mandatul său de preşedinte, pe care a declarat că intenţionează să îl exercite în întregime. Biden va rămâne preşedinte până când succesorul său va depune jurământul la 20 ianuarie 2025.
Anunţându-şi decizia, Biden a scris: "Deşi intenţia mea a fost să candidez pentru a fi reales, cred că este în interesul partidului meu şi al ţării să mă retrag şi să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele de preşedinte pentru restul mandatului meu".
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank
În ciuda declaraţiei lui Biden, unii republicani îl îndeamnă să demisioneze imediat. Printre parlamentarii notabili care pun la îndoială capacitatea lui Biden de a ocupa funcţia de preşedinte şi îi cer demisia se numără preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, preşedintele Conferinţei Partidului Republican din Cameră, Elise Stefanik, şi preşedintele grupului de campanie al Partidului Republican din Senat, senatorul de Montana Steve Daines.
Nu există însă niciun indiciu, deocamdată, că Biden ar intenţiona să se retragă mai devreme.
Biden o susţine pe Harris. O face acest lucru pe Harris candidatul democrat?
Nu. După anunţul său, Biden a declarat că o susţine pe Harris, vicepreşedintele său, pentru a fi candidatul democrat la preşedinţie.
Harris a declarat într-un comunicat că este "onorată" să primească sprijinul lui Biden şi că intenţionează să "câştige şi să obţină" nominalizarea pentru preşedinţie, în prima sa declaraţie publică de la anunţul uimitor al lui Biden.
Mai mulţi democraţi proeminenţi şi-au exprimat rapid sprijinul pentru Harris, inclusiv senatoarea Elizabeth Warren din Massachusetts, care a candidat la preşedinţie în 2020; reprezentanta Pramila Jayapal din Washington şi senatorul Chris Coons din Delaware, copreşedinte al campaniei lui Biden. Guvernatorul Carolinei de Nord, Roy Cooper, şi guvernatorul Pennsylvaniei, Josh Shapiro, o susţin, de asemenea, pe Harris, la fel ca întreaga delegaţie din Tennessee la DNC.
Dar nimic din toate acestea nu o face automat candidatul democrat.
Cum va fi ales candidatul democrat şi cine va fi acesta?
Delegaţii individuali vor alege acum candidatul partidului în timpul convenţiei democrate din Chicago de luna viitoare - sau, eventual, în timpul unui apel nominal virtual. Dar, deoarece Biden a câştigat aproape toţi delegaţii în timpul procesului primar, aceştia au fost aprobaţi de campania lui Biden şi s-au angajat să voteze pentru preşedinte. Acest lucru înseamnă că, deşi delegaţii pot vota cum doresc, în mare parte vor fi susţinătorii lui Biden cei care vor alege candidatul.
Aceasta nu înseamnă că un candidat care nu este susţinut de Biden nu ar putea încerca să obţină nominalizarea. Unii democraţi pledează pentru un "proces deschis" de înlocuire a lui Biden, în cadrul căruia şi alţi candidaţi, în afară de Harris, s-ar înscrie în cursă.
Conform regulilor partidului, candidaţii trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru a fi nominalizaţi, inclusiv să strângă sute de semnături de la delegaţi din mai multe state; să fie "democraţi de bună credinţă"; şi să fi "stabilit un sprijin substanţial pentru nominalizarea lor ca şi candidat democrat".
Deşi această decizie urmează să fie luată de preşedintele naţional al DNC, partidul nu a publicat încă mai multe detalii cu privire la modul exact în care ar funcţiona procesul.
Cine altcineva ar putea fi noul candidat dacă nu Harris?
În timp ce Harris a primit sprijinul lui Biden, numele multor parlamentari democraţi proeminenţi au fost vehiculate neoficial ca alternative care ar putea să i se opună pentru nominalizarea partidului. Cu toate acestea, majoritatea acestor persoane nu au anunţat sau semnalat în alt mod că intenţionează să candideze pentru acest rol.
Cu toate acestea, duminică seara, surse apropiate senatorului Joe Manchin, independent din Virginia de Vest, i-au declarat lui Jake Tapper de la CNN că Manchin se gândeşte să se reînscrie ca democrat şi să se arunce în ring. Manchin i-a cerut lui Biden să se retragă din cursă duminică dimineaţa, în cadrul emisiunii "State of the Union" de la CNN.
Cum va fi ales partenerul de cursă al noului candidat la preşedinţie?
Partidul Democrat alege un candidat la funcţia de vicepreşedinte în mare parte în acelaşi mod ca votul pentru preşedinte, deşi de obicei nu există un vot complet. În practică, cel pe care candidatul la preşedinţie îl alege drept partener de cursă este de obicei acceptat de delegaţi.
Ce se întâmplă cu banii strânşi pentru realegerea lui Biden?
Eforturile de realegere a lui Biden au strâns un total de 240 de milioane de dolari la sfârşitul lunii iunie. Aceste fonduri sunt împărţite între DNC, comitetele aliate şi chiar comitetul de campanie al lui Biden. Numai acesta din urmă deţinea 95,9 milioane de dolari la sfârşitul lunii trecute, conform datelor Comisiei electorale federale.
Mulţi experţi în finanţarea campaniilor spun că, în cazul în care Harris devine candidatul, orice bani rămaşi în conturile bancare ale campaniei vor fi transferaţi către operaţiunea sa politică, deoarece ea face deja parte din competiţie.
Dar unii avocaţi republicani nu sunt de acord, susţinând că, în conformitate cu unele interpretări, Biden şi Harris trebuie să fie nominalizaţi oficial de partidul lor înainte ca orice bani să poată fi transferaţi.
"Dacă preşedintele Biden se angajează să predea ştafeta vicepreşedintelui său şi doreşte să poată alimenta campania acesteia cu fondul de război al actualei campanii Biden for President, el va trebui mai întâi să devină candidatul legal al partidului său", a scris Charlie Spies, avocat republican veteran în domeniul electoral, într-un editorial publicat în The Wall Street Journal la începutul acestei luni.
În cazul în care Harris nu devine candidat, campania Biden-Harris ar putea transfera întregul fond către Comitetul Naţional Democrat, conform FEC. Comitetul ar fi apoi împuternicit să susţină financiar un alt candidat democrat proeminent şi să distribuie banii candidaţilor de mai jos, împreună cu comitetele lor aliate. În cazul în care ar alege această cale, DNC s-ar confrunta cu limitările FEC privind cheltuielile şi contribuţiile.
O altă opţiune pe care o are campania este să se transforme într-un comitet de acţiune politică, folosind fondurile lui Biden pentru cheltuieli independente, cum ar fi campanii publicitare pentru un nou candidat la preşedinţie. Dar nu i s-ar permite să coordoneze aceste activităţi de cheltuieli cu niciunul dintre candidaţii pe care îi susţine.
S-a mai întâmplat asta vreodată?
Deşi niciun preşedinte al SUA nu a fost presat să renunţe la campania de realegere din cauza unor preocupări legate de capacitatea sa mintală, nu este fără precedent ca un preşedinte în exerciţiu să renunţe la campania sa de realegere - dar acest lucru este rar.
Aceasta este prima dată în decenii când un preşedinte american cu un singur mandat renunţă la o campanie de realegere. Aceasta aminteşte de deciziile foştilor preşedinţi Lyndon B. Johnson şi Harry S. Truman de a nu candida pentru un al doilea mandat complet în 1968 şi, respectiv, 1952. Decizia lui Biden vine cu câteva luni înainte de ziua alegerilor şi este cea mai recentă decizie de acest fel din istorie.
Cel puţin alţi cinci foşti preşedinţi au respins, de asemenea, posibilitatea unui al doilea mandat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
