Manifestările pentru a 50-a aniversare de la urcarea pe tron a reginei Margrethe a Danemarcei ar fi trebui să înceapă vineri, însă au fost amânate pentru luna septembrie, din cauza pandemiei.
Regina Margrethe, îîn vârstă de 81 de ani, nu a fost bolnavă de Covid-19 şi este complet vaccinată, însă pandemia a umbrit încă o dată o sărbătoare a îndrăgitului monarh, relatează AP.
În 2020, a fost renunţat la petrecerea pentru a 80-a aniversare a ei, iar anul acesta cele două zile de sărbătoare ce marcau a 50-a aniversare pe tronul celei mai vechi monarhii europene, programate iniţial weekendul acesta, au fost mutate în luna septembrie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Totuşi, regina va depune flori la mormântul părinţilor ei, la catedrala Roskilde, la vest de Copenhaga, unde membrii familiei regale daneze sunt înmormântaţi începând cu 1559.
Înainte de asta, Margrethe se va întâlni vineri cu Guvernul şi va participa la o recepţie în Parlament.
Evenimentele jubileului amânat includ apariţia ei în faţa a mii de oameni la balconul Palatului Amalienborg din Copenhaga, o călătorie prin capitlă într-o caleaşcă trasă de cai, un concert de gală la Royal Theater şi un banchet.
Pe 14 ianuarie 1972, tatăl ei, regrele Frederik IX, a murit după o scurtă boală. Ziua următoare, Margarethe, în vârstă de 31 de ani, a stat în balconul Castelului Christiansborg şi a fost proclamată regină în faţa a mii de oameni.
De-a lungul domniei sale, regina a efectuat numeroase vizite în ţară şi străinătate.
Când are o pauză de la îndatoririle oficiale, Margrethe - al doilea cel mai longeviv monarh european, după regina Elizabeth II a Marii Britanii - pictează, ilustrează cărţi, realizează broderii. Ea a creat costume şi decoruri pentru câteva spectacole de balet la grădinile Tivoli.
Simbol al speranţei
Născută pe 16 aprilie 1940, la o săptămână după ce Germania nazistă a ocupat Danemarca, în Al Doilea Război Mondial, prinţesa a devenit un simbol al speranţei pentru mulţi danezi în vremea războiului.
A fost nevoie totuşi de vot pentru a fi regină. În 1953, Constituţia daneză a fost schimbată după un referendum în care mai mult de 85% dintre participanţi au ales să permită ca succesor la tron o femeie.
Anterior, tronul danez era ocupat doar de bărbaţi, însă apariţia şi amploarea luată de feminism şi faptul că Frederik şi regina Ingrid, de origine suedeză, au avut trei fiice şi niciun fiu au influenţat opinia publică.
Constituţia daneză nu îi acordă lui Margrethe putere politică reală, însă ea este bine informată în ceea ce priveşte legile şi cunoaşte conţinutul legislaţiei pe care trebuie să o semneze.
„Principala şi cea mai importantă misiune a mea este să fiu regina Danemarcei şi şeful statului”, a spus ea recent într-un interviu televizat. „Dar sunt recunoscătoare că mă pot exprima şi artistic”.
Unul dintre cele mai recente proiecte ale ei este reprezentat de colaje pentru un film al lui Bille August, cineast recompensat cu Oscar, care pregăteşte o adaptare a unei poveşti despre un regat de basm. Filmul ar urma să fie lansat în 2023.
Popularitatea ei a crescut şi datorită exprimării ei directe inclusiv în discursurile la trecerea dintre ani, în care a vorbit despre a fi mai puţin egoişti, despre integrarea străinilor şi combaterea singurătăţii.
Un sondaj realizat în 2014 cu privire la abolirea monarhiei a concluzionat că 82% dintre danezi se opun acestui lucru.
Margrethe a respins de câteva ori sugestia că ar trebui să abdice în favoarea fiului ei, prinţul Frederik.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
