O curte de justiţie din Myanman a condamnat, joi, la un an de închisoare şi muncă silnică un cineast care a criticat armata prin mesaje publicate pe Facebook. informează Reuters.
Min Htin Ko Ko Gyi, realizator de filme documentare, a fost arestat în luna aprilie şi acuzat că a încălcat o lege veche care interzice declaraţii care pot cauza răzvrătiri sau pot face ca un militar să desconsidere ordine.
Mesajele publicate de el pe Facebook au criticat rolul armatei în politică şi Constituţia ţării, care a fost creată în 2008 de fosta conducere armată şi pe care liderul civil Aung San Suu Kyi încearcă să o îmbunătăţească.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Vă rog, nu vă faceţi griji în ceea ce mă priveşte, mă voi întoarce”, le-a spus cineastul reporterilor în afara curţii. „Vreau să îi îndemn pe toţi să mărşăluiască împreună pentru amendarea Constituţiei alături de liderii noştri”.
Deşi Suu Kyi a câştigat alegerile în 2015, armata deţine roluri politice cheie, inclusiv locuri în Parlament.
Partidul ei, Liga Naţională pentru Democraţie, a propus reducerea graduală a numărului militarilor în Parlament pe o perioadă de 15 ani.
Avocatul lui Min Htin Ko Ko Gyi, Robert San Aung, a declarat pentru Reuters că va face apel.
Cineastul a fost recent operat pentru un cancer la ficat, iar San Aung este îngrijorat acum pentru sănătatea lui.
Potrivit grupului Assistance Association for Political Prisoners, 161 de oameni se află în închisoare sau sunt judecaţi în Myanmar sub acuzaţii motivate politic.
Decizia de joi a fost criticată şi de Human Rights Watch. „Min Htin Ko Ko Gyi nu ar fi trebuit niciodată arestat, cu atât mai puţin condamnat şi închis, pentru că şi-a spus opiniile critice despre militarii abuzivi din Myanmar”, a transmis Phil Robertson, directorul adjunct al filialei din Asia.
El a cerut guvernului civil să se folosească de majoritatea pe care o are în Parlament pentru a revoca legea care „încalcă dreptul la libera exprimare”.
O petiţie online prin care se cere eliberarea lui a fost iniţiată de Amnesty International Australia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
