Cazul Breonna Taylor. Departamentul Justiţiei a ajuns la concluzia că poliţia din Louisville se face vinovată de abuzuri, inclusiv discriminarea persoanelor de culoare

Departamentul de poliţie din oraşul Louisville, Kentucky, ai cărui agenţi au împuşcat-o mortal pe Breonna Taylor în 2020, discriminează în mod frecvent persoanele de culoare, utilizează forţa excesivă şi efectuează percheziţii ilegale, a anunţat miercuri Departamentul american de Justiţie.

Constatările Departamentului de Justiţie (DoJ) vin la aproape doi ani după ce procurorul general al SUA, Merrick Garland, a lansat o investigaţie privind drepturile civile în cadrul departamentului de poliţie şi al guvernului din comitatul Louisville-Jefferson pentru a evalua dacă poliţia foloseşte în mod obişnuit forţa nejustificată şi efectuează percheziţii neconstituţionale.

Garland a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că poliţia din Louisville va fi supravegheată de un monitor independent pentru a vedea în ce măsură aplică reformele necesare după constatările DoJ.

Garland a spus că unii agenţi de poliţie din Louisville au dat dovadă de lipsă de respect faţă de persoanele pe care au jurat să le protejeze, unii dintre ei insultând persoanele cu dizabilităţi şi descriind persoanele de culoare drept "maimuţe".

"Acest comportament este inacceptabil. Este sfâşietor. Erodează încrederea comunităţii, necesară pentru o poliţie eficientă", a declarat Garland. "Şi este un afront adus oamenilor din Louisville, care merită mai mult", a adăugat el, citat de Reuters.

Breonna Taylor, în vârstă de 26 de ani, care lucra ca tehnician medical la urgenţă, dormea în pat cu prietenul ei în data de 13 martie 2020, când poliţia din Louisville, care executa un mandat de percheziţie, a dat buzna în apartamentul ei. Prietenul ei a tras în poliţişti crezând că sunt intruşi, iar poliţia a ripostat, împuşcând-o mortal pe Taylor.

Uciderea Breonnei Taylor, alături de alte incidente mortale în care a fost implicată poliţia în 2020 - printre altele cazul George Floyd în Minneapolis şi Ahmaud Arbery în Georgia - , a stârnit indignare şi a alimentat protestele Black Lives Matter, care au atins un nivel maxim de intensitate în vara acelui an.

Decesele lui Taylor şi Floyd au determinat Departamentul de Justiţie să deschidă în 2021 anchete privind drepturile civile asupra departamentelor de poliţie din Louisville şi Minneapolis pentru a determina dacă acestea erau angajate în abuzuri sistemice.

Rezultatele anchetei din Minneapolis nu au fost încă publicate.

În 2021, Garland a anunţat, de asemenea, noi politici pentru agenţiile federale de aplicare a legii, inclusiv pentru FBI, care interzic acum raiduri intempestive, aşa cum s-a întâmplat în cazul Taylor.

În 2022, fostul detectiv din Louisville, Kelly Goodlett, a pledat vinovat la acuzaţiile penale federale potrivit cărora a contribuit la falsificarea mandatului de percheziţie ce a dus la moartea lui Taylor.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.