Mii de protestatari s-au adunat miercuri în capitala armeană pentru a denunţa ceea ce ei consideră că este un eşec al guvernului de la Erevan de a-i sprijini pe etnicii armeni din Karabah, după ce regiunea separatistă a fost forţată de Azerbaidjan să se predea într-un mod umilitor, în urma unor confruntări soldate cu 200 de morţi şi 400 de răniţi, potrivit separatiştilor armeni.
Protestatarii s-au adunat în Piaţa Republicii din centrul Erevanului. Mulţi au cerut demisia premierului armean Nikol Paşinian, considerat responsabil pentru înfrângerea în faţa Azerbaidjanului în războiul din 2020, iar acum pentru prăbuşirea definitivă a autorităţilor armene din Karabah, relatează Reuters.
Politicienii din opoziţie au ţinut discursuri de pe o scenă în care l-au denunţat pe Paşinian. Acesta a preluat puterea în urma unei revoluţii, în 2018, în timpul căreia s-a adresat mulţimilor în aceeaşi piaţă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Unii dintre cei prezenţi în Piaţa Republicii au strigat "Arţah!", alţii "Nikol este un trădător!".
Mulţi dintre cei prezenţi au fluturat steaguri ale Nagorno-Karabahului, iar unii s-au încăierat cu poliţia. Alţii au aruncat cu sticle şi pietre în biroul premierului din Piaţa Republicii. Poliţia antirevoltă a izolat birourile guvernamentale, în timp ce camioane de tip militar erau parcate în apropierea pieţei, pe fondul unei prezenţe sporite a forţelor de securitate.
200 DE MORŢI ŞI 400 DE RĂNIŢI
Azerbaidjanul a declarat miercuri că şi-a oprit ofensiva după ce forţele separatiste armene din Nagorno-Karabah au acceptat o încetare a focului - ale cărei condiţii arată că zona va reveni sub controlul autorităţilor de la Baku.
Azerbaidjanul a declarat că doreşte un "proces de reintegrare fără probleme" pentru armenii din Karabah şi a respins acuzaţiile armenilor potrivit cărora ar vrea să "cureţe etnic" regiunea, populată de circa 120.000 de etnici armeni.
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah "au început" să depună armele şi să-şi părăsească poziţiile militare, a declarat miercuri preşedintele azer Ilham Aliev, la scurt timp după semnarea unui acord de încetare a focului care pune capăt ofensivei fulgerătoare a ţării sale. Într-o alocuţiune televizată, Aliev a mai spus că Azerbaidjanul a "distrus cea mai mare parte" a forţelor şi echipamentelor separatiştilor şi "şi-a restabilit suveranitatea" în enclavă.
Cel puţin 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în operaţiunea militară azeră din Nagorno-Karabah, potrivit unui nou bilanţ al separatiştilor armeni din această enclavă disputată, relatează AFP.
Armenii, care sunt creştini, revendică o lungă dominaţie istorică în zonă, pe care o numesc Arţah. Azerbaidjanul, ai cărui locuitori sunt în majoritate musulmani, îşi leagă şi el identitatea istorică de acest teritoriu.
Mulţi dintre cei prezenţi în piaţă la Erevan, miercuri seara, au evocat memoria genocidului armean din 1915, referindu-se la masacrarea armenilor în timpul Imperiului Otoman.
"DERIVE" OCCIDENTALE ÎN ARMENIA SUSŢINUTĂ DE RUŞI
"Cred că ONU, SUA şi Rusia, ei sunt actorii care ar putea face ceva, dar sunt într-adevăr foarte dezamăgit şi nu văd nicio speranţă legată de această soluţie", a spus unul dintre cei prezenţi în piaţă miercuri seara.
În ultimele luni, Paşinian a acuzat public Rusia - susţinătoarea tradiţională a Erevanului - că, prea ocupată de războiul din Ucraina, nu face suficient pentru a sprijini Armenia. Premierul Paşinian a declarat marţi că se vorbeşte despre o lovitură de stat la Erevan din partea unor forţe nespecificate.
Guvernul armean începuse să dea semne că s-ar pregăti să facă o ruptură istorică cu Rusia, în contextul în care se teme că aceasta nu mai este un garant de încredere pentru securitate. Ţara a trimis pentru prima dată ajutor umanitar în Ucraina, a invitat soldaţii americani să organizeze exerciţii comune şi şi-a retras reprezentantul în blocul militar CSTO condus de Moscova.
Într-un interviu pentru POLITICO acordat chiar săptămâna trecută, Paşinian a declarat că forţele de menţinere a păcii ale Moscovei au "eşuat" în îndeplinirea sarcinilor lor.
PRESA RUSĂ, ÎNDEMNATĂ SĂ ARATE CU DEGETUL SPRE PAŞINIAN
Iar acum, Kremlinul caută să arunce vina pentru ultima rundă de ostilităţi pe liderul din ce în ce mai pro-occidental al Armeniei. În ciuda inacţiunii Moscovei, politicienii pro-ruşi profită de ofensiva Azerbaidjanului pentru a îndepărta Armenia de Occident, scrie POLITICO.
Într-un document obţinut miercuri de site-ul de ştiri independent Meduza, presa de stat a Rusiei a fost instruită să arate cu degetul spre Paşinian şi spre partenerii săi din SUA şi UE. Între timp, partidele de opoziţie pro-ruse din Armenia nu pierd timpul şi solicită un "guvern provizoriu" pentru a gestiona criza.
Politicienii pro-ruşi din Armenia încearcă să obţină capital politic din dezastrul militar, dar Rusia pare să poată oferi foarte puţin sprijin practic în acest moment. "Chiar dacă ar exista un fel de efort de schimbare a regimului sau o lovitură de stat care ar aduce la putere o facţiune mai pro-rusă, nu văd cum ar putea păstra puterea, având în vedere sentimentul total de deziluzie faţă de rolul Moscovei în Nagorno-Karabah", a declarat Laurence Broers, expert la Chatham House. "Dar asta nu înseamnă că nu vor exista explozii de frustrare", adaugă el.
AZERBAIDAJUL, ALTERNATIVA UE LA GAZELE RUSEŞTI
Chiar şi propriul Minister de Externe al lui Paşinian, care a petrecut ani de zile construind relaţii mai puternice cu capitalele occidentale, nu a putut ascunde un sentiment de trădare. Edmon Marukian, ambasador de rang înalt al Erevanului, a postat o fotografie a haosului care se desfăşoară în Nagorno-Karabah, spunând: "Acest lucru este tolerat de voi" şi a numit lideri de top din SUA şi UE, inclusiv preşedintele Consiliului European Charles Michel şi diplomatul de top de la Bruxelles Josep Borrell.
UE este însă deosebit de precaută în ceea ce priveşte intervenţiile diplomatice în cazul Armeniei, după ce a catalogat autoritarul Baku ca fiind un aliat cheie în a ajuta la furnizarea de gaze alternative la Rusia.
Între timp, temerile legate de epurarea etnică sunt în creştere, iar Rusia susţine că a "evacuat" până la 2.000 de armeni din Karabah - nu a precizat unde. În Stepanakert, capitala de facto a regiunii, mii de oameni şi-au făcut bagajele şi au fugit la cartierul general al forţelor de menţinere a păcii ruseşti de pe un aeroport dezafectat din afara oraşului, dar cei de la faţa locului spun că nu au primit mâncare, apă sau un coridor de siguranţă.
Azerbaidjanul insistă că nu încearcă să provoace un exod în masă, dar nu a prezentat niciun plan pentru integrarea paşnică a armenilor din Karabah. Toţi cei care au trăit pe teritoriul capturat de forţele azere în 2020 au fost forţaţi să fugă înaintea armatelor care au sosit. În unele cazuri, cum ar fi cel al unui cuplu în vârstă care a rămas în urmă, aceştia ar fi fost executaţi, iar cadavrele lor mutilate.
Acest lucru, combinat cu declaraţiile preşedintelui azer Ilham Aliev - care s-a laudat că i-a "alungat (pe armeni) de pe pământurile noastre ca pe nişte câini" - înseamnă că mulţi se îndoiesc că vor putea continua să trăiască în zona muntoasă dacă aceasta va ajunge sub controlul forţelor sale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
