Canada a anunţat marţi intrarea în vigoare, de la 8 septembrie, a unor suprataxe vamale cuprinse între 15 şi 50% asupra unei serii de produse americane, precum şi alocarea a 4,6 miliarde de euro pentru a sprijini sectoarele grav afectate de războiul comercial care se agravează între cei doi vecini, cândva aliaţi apropiaţi, relatează AFP.
Aceste suprataxe, ale căror linii generale fuseseră anunţate sâmbătă de prim-ministrul canadian, Mark Carney, vor viza oţelul, produsele lactate, dar şi echipamentele agricole, industria hârtiei, electronica şi aparatele electrocasnice.
Valoarea acestora va corespunde „aproape la paritate” cu cea a suprataxelor americane care afectează Canada începând de sâmbătă.
Canada este „unită în ceea ce priveşte răspunsul său” faţă de această „provocare fără precedent”, a declarat marţi ministrul finanţelor, François-Philippe Champagne, prezentând această ripostă care va intra în vigoare la 8 septembrie la ora 00:01.
Mark Carney a decis vineri să-i ţină piept lui Donald Trump, întrerupând negocierile comerciale cu Statele Unite în faţa condiţiilor „nedrepte” impuse de Washington.
Este un pariu care s-ar putea dovedi riscant din punct de vedere economic. Statele Unite sunt, într-adevăr, de departe, primul partener comercial al Canadei, exporturile canadiene către această ţară reprezentând 70% din total.
MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU CANADIENII AFECTAŢI
Pentru a depăşi „aceste vremuri dificile”, guvernul canadian a dezvăluit marţi măsuri de sprijin pentru sectoarele grav afectate de taxele vamale americane, într-o conferinţă de presă la care au participat mai mulţi miniştri.
O sumă totală de 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro) va fi alocată pentru a susţine lichidităţile întreprinderilor, pentru a consolida indemnizaţiile de şomaj şi a crea un „Fond de diversificare pentru o Canada puternică”, care va ajuta sectoarele afectate să găsească noi pieţe de export.
Washingtonul aplică de sâmbătă, de la ora 00:01, suprataxe punitive care vizează produse canadiene importate în valoare totală de 20 de miliarde de dolari, printre care se numără în special cimentul, băuturile alcoolice sau crosele de hochei.
Prevăzute iniţial pentru 19 august, aceste suprataxe americane fuseseră amânate cu trei zile de Donald Trump, în timp ce un acord părea iminent între cele două ţări, înainte ca Mark Carney să pună capăt negocierilor.
Preşedintele american a intensificat şi mai mult tensiunea luni, anunţând că taxele vamale asupra sectorului auto şi a oţelului canadian vor creşte la 50% începând cu 1 ianuarie anul viitor. Majoritatea oţelului canadian care intră în Statele Unite este deja taxat cu 50%, dar Washingtonul dăduse de înţeles că această rată ar fi putut fi redusă în cazul unei armistiţii comerciale.
„LACUL AMERICA”
Marţi dimineaţă, Donald Trump, care consideră că Ottawa abuzează de ani de zile de generozitatea Washingtonului pe plan comercial sau militar, a declarat, de asemenea, că se gândeşte „serios să schimbe numele Lacului Ontario în Lacul America”.
Pentru că „nu mai intenţionăm să facem prea multe afaceri cu Ontario”, provincia canadiană bogată în care sectorul auto este foarte puternic, a motivat el.
Guvernul canadian şi-a justificat vineri decizia de a întrerupe negocierile în special prin condiţiile impuse de Washington cu privire la limba franceză, un subiect sensibil din punct de vedere politic în această ţară oficial bilingvă. Potrivit Ottawa, proiectul de acord ar fi afectat subvenţiile pentru cultura francofonă, locul mass-media francofone online şi obligaţia de etichetare bilingvă a produselor vândute în Canada.
„Niciodată nu m-aş amesteca în treburile canadienilor francofoni”, a replicat marţi Donald Trump, negând orice ingerinţă şi denunţând pe reţeaua sa Truth Social o „minciună” a lui Mark Carney menită să-i asigure sprijinul provinciei francofone Quebec.
„SUNTEM PREGĂTIŢI”
Luni, Mark Carney a reiterat că ţara sa nu va accepta un acord comercial cu Washingtonul „la orice preţ”.
„Suntem pregătiţi” pentru că „avem tot ce ne trebuie aici”, în Canada, a afirmat el, referindu-se în special la bogăţiile subterane ale ţării (petrol, minerale critice etc).
De la preluarea mandatului în martie 2025, fostul bancher central încearcă să reducă dependenţa ţării sale faţă de marele său vecin, căutând noi parteneri comerciali în Asia sau Europa. De asemenea, a lansat o serie de proiecte de anvergură şi doreşte, în special, să construiască un nou oleoduct care să lege zăcămintele de hidrocarburi din Alberta de coasta Pacificului, pentru a livra petrolul canadian către Asia.
Într-un sondaj realizat în Canada în acest weekend, 76% dintre persoanele chestionate au declarat că susţin întreruperea negocierilor, iar 62% s-au declarat în favoarea măsurilor de represalii menţionate de prim-ministrul canadian.
Medikatv.ro
