Oficiul pentru Protecţia Suveranităţii din Ungaria a lansat o investigaţie asupra a două organisme de monitorizare anticorupţie, între care Transparency International, în virtutea noii legi a suveranităţii adoptate de Budapesta, ceea ce a atras, joi, critici din partea Departamentului de Stat al SUA care o consideră antidemocratică, relatează Reuters.
Legea suveranităţii, care a fost adoptată în decembrie 2023, interzice finanţarea străină pentru partidele sau grupurile care candidează în alegeri şi prevede o pedeapsă de până la trei ani de închisoare. De asemenea, legea înfiinţează un birou pentru monitorizarea riscurilor de interferenţă politică.
În virtutea acestei legi, Oficiul pentru Protecţia Suveranităţii a lansat marţi o investigaţie asupra filialei maghiare a organizaţiei anticorupţie Transparency International (TI) şi a unei publicaţii de investigaţii online, Atlatszo.hu, care se concentrează asupra corupţiei.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA se declară "profund îngrijorat" de lansarea acestor anchete, pe care le numeşte "acţiuni draconice".
"Încercarea guvernului maghiar de a hărţui, intimida şi pedepsi organizaţiile independente contravine principiilor guvernării democratice care trebuie să caracterizeze statul de drept", se arată în comunicatul Washingtonului. "Această lege nu pune nicio limită capacităţii acestei entităţi de a viza drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale propriilor cetăţeni şi pune în pericol orice ţară, entitate de afaceri sau individ care alege să se implice alături de ei", adaugă comunicatul. "Statele Unite vor continua să pledeze pentru protecţia organizaţiilor societăţii civile şi a libertăţii presei în faţa acestor măsuri antidemocratice", promite Washingtonul.
Legea a fost criticată de Departamentul de Stat al SUA, dar şi de un grup de experţi în drept constituţional din cadrul Consiliului Europei, care au declarat că ar putea avea "un efect de îngheţare" asupra dezbaterii libere şi democratice în Ungaria.
La rândul său, Comisia Europeană a lansat în luna februarie a acestui an o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor Ungariei, din cauza aceastei legi, citând potenţialul acesteia de a submina valorile democratice şi drepturile fundamentale ale Uniunii.
Premierul ungar Viktor Orban, aflat la putere din 2010 şi cu o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce permite partidului său, Fidesz, să modifice orice lege, a negat acuzaţiile că ar fi subminat democraţia în Ungaria după adoptarea legii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
