Preşedintele american Joe Biden a deschis miercuri ”Summitul Democraţiei”, pe care-l consideră un punct de inflexiune împotriva autoritarismului, în cadrul căruia va anunţa un ajutor în valoare de 700 de milioane de dolari în sprijinirea ”înnoirii democratice” în lume, relatează AFP.
Această a doua ediţie - coorganizată de Statele Unite, Costa Rica, Olanda, Zambia şi Coreea de Sud, care reprezintă cele cinci continente - are loc în toiul Războiului rus din Ucraina şi în contextul unor temeri faţă de ascensiunea Chinei.
Democraţiile sunt, la rândul lor, sub presiune - din Statele Unite şi până în Israel, de exemplu, unde o reformă a justiţiei crează disensiuni puternice în ţară şi a provocat manifestaţii în masă înainte ca premierul Benjamin Netanyahu să anunţe, într-un final, o ”pauză”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Speaking at the 2023 Summit for Democracy, Pres. Biden said the ‘right to vote … is a threshold of democracy and liberty,’ as he touched on strengthening voting protections in the U.S. pic.twitter.com/TZHlGyK052
— NowThis (@nowthisnews) March 29, 2023
”Ei nu pot să continue pe această cale, iar eu cred că m-am făcut înţeles”, a declarat marţi seara şeful statului american, precizând că nu intenţionează să-l invite ”pe termen scurt” pe ”Bibi” la Casa Albă.
INVESTIŢII IMPORTANTE ÎN ”ÎNNOIREA DEMOCRATICĂ”
Între anunţurile aşteptate de la acest summit virtual, preşedintele Biden intenţionează să investească 690 de milioane de solari în susţinerea ”înnoirii democratice” în lume, a declarat presei sub protecţia anonimatului un oficial american de rang înalt.
Această anvelopă este folosită în promovarea organizării unor alegeri corecte şi libere, apărarea drepturlor omului şi libertatea presei, dar şi în lupta împotriva corupţiei, a anunţat el.
Ea se adaugă sumei de 400 de milioane de dolari deblocate în timpul ptimului summit, sub auspiciile lui Joe Biden, în 2021, a precizat el.
Ameninţările reprezentate de noile tehnologii urmează să ocupe o parte importantă a dezbaterilor, potrivit oficialului american, care citează mai ales programele informatice de spionaj.
Liderii fiecăruia dintre cele cinci state gazdă prezidează câte o şedinţă plenară virtuală în cadrul summitului, miercuri, iar cea a preşedintelui american este consacrată ”răspunsului democraţiilor la provocările mondiale”, la care a fost invitat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
121 DE ŢĂRI INVITATE
Joi, în a doua zi a summitului, urmează să aibă loc evenimente în capitalele fiecăreia dintre ţările gazdă.
LIVE: US President Joe Biden participates in Summit for Democracy https://t.co/Y6xfws234C
— Reuters (@Reuters) March 29, 2023
În total 121 de ţări din lume au fost invitate la summit, cu opt mai multe decât în urmă cu doi ani.
La şedinţele de lucru virtuale iau parte oficiali şi actori ai societăţii civile, care vorbesc despre provocările la adresa democraţiei în întreaga lume, inclusiv în domeniile tehnologic, în contextul în care Occidentul acuză reţeaua TikTok că este folosită ca instrument de către Beijing.
Biden şi-a respectat promisiunile din campania electorală cu privire la acest summit şi a relansat alianţe ale Statelor Unite după mandatul lui Donald Trump, însă i-a dezamăgit pe unii observatori din cauză că s-a apropiat de lideri acuzaţi de derivă autoritaristă şi de bilanţuri contestate în doemniul drepturilor omului.
El a efectuat vizite, anul trecut, în Arabia Saudită şi în Egipt, unde a participat la COP27, şi a reluat legături de lucru cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Însă niciuna dintre aceste trei ţări nu a fost invitată la această reuniune.
Între celelate ţări neinvitate se află Ungaria naţionalistului Viktor Orban, Singapore şi Bangladesh.
Departamentul de Stat american a refuzat să vorbească despre criteriile care au stabilit invitarea sau nu a anumitor ţări şi a evocat o repartizare socio-economică şi regională ”reprezentativă”.
”Nu încercăm să definim care ţări sunt sau nu democraţii”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane.
India, calificată drept una dintre cele mai mari democraţii din lume, a fost invitată la doar câteva zile după ce liderul opoziţiei, Rahul Gandhi, a fost dat afară din Parlamentul indian.
Pakistanul vecin a respins invitaţia şi a subliniat, potrivt unui purtător de cuvânt, că vrea ”să acţioneze în mod bilateral” cu ţările gazdă ale summitului.
Freedom House, o organizaţie de cercetare a democraţiei, susţintă de Guvernul american, arată într-un raport anual că, în 2022, a avut loc un recul al democraţiei peste tot în lume.
Coreea de Sud vrea să organizeze a treia ediţie a acestui summit la un moment încă nestabilit, potrivit oficialului american citat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
