Singura persoană rănită înregistrată în Israel în atacul fără precedent al Teheranului de pe teritoriul iranian, Amina, în vârstă de şapte ani, a fost internată la terapie intensivă în urma unei răni grave la cap, anunţă Spitalul Soroka din Beersheva, în sudul Israelului, relatează AFP.
Fata face parte din comunitatea beduinilor, descendenţi ai unor ciobani arabi musulmani aflaţi în conflict cu statul, care nu le recunoaşte unora dintrei ei toate drepturile garantate celorlalţi cetăţeni israelieni, potrivit autorităţilor israeliene aceştia instalându-se ilegal pe terenuri.
În tot Israelul există adăposturi împotriva atacurilor cu rachetă, însă beduinii nu au dreptul să construiască asemenea adăposturi.
Satele lor nu există - pe hârtie -, iar niciun panou rutier nu le semnalează.
În casa sa, în Deşertul Negev, Mohamed Hassouna arată locul unde fiica sa în vârstă de şapte ani a fost rănită grav de un fragment de proiectil în atacul iranian în Israel.
”Nu avem niciun adăpost”, deplânge el, reproşând autorităţilor israeliene faptul că-l lasă pe el şi pe ai săi la cheremul obuzelor şi rachetelor.
ORDIN DE DISTRUGERE
Iranul a lansat sâmbătă seara peste 300 de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră, ca represalii faţă de distrugerea Consulatului iranian de la Damasc, la 1 aprilie, imputată Israelului, soldată cu moartea a şapte militari iranieni.
Mohamed Hassouna, în vârstă de 49 de ani, tatăl al 14 copii, a arătat AFP impactul unor fragmente de rachetă care au trecut prin acoperişul de tablă al locuinţei sale de la Al Fura, un sat beduin nerecunoscut de către autorităţile israeliene în Deşertul Negev.
Înainte de înfiinţarea Israelului, în Deşerul Negev trăiau aproximativ 92.000 de beduini, însă doar 11.000 au răma înăuntrul frontierelor Israelului după Războiul israeliano-arab din 1948, potrivit Adalah, o organizaţie de apărarea drepturilor minorităţilor arabe din Israel.
Mulţi dintre ei au refuzat să fie mutaţi la oraş, iar de atunci beduinii se confruntă cu dificultăţi în societatea israeliană.
În prezent, în Israel există aproximativ 300.000 de beduini, dintre care jumătate trăiesc în afara oraşelor, iar cealaltă jumătate în sate nerecunoscute de Israel, potrivit Adalah.
Aceste sate, ”invizibile” ochilor administraţiei israeliene, nu dispun de servicii de bază, de exemplu colectarea gunoaielor.
Hassouna este reticent să stea de vorbă cu presa, ”care vine să ne filmeze, dar nu ne ajută să construim adăposturi”.
Aşezat pe un scaun de plastic, în faţa locuinţei sale, în mijlocul altor structuri temporare, el arată un ordin de distrugere pe care l-a primit în urmă cu două săptămâni.
El nu are electricitate acasă şi munceşte într-o fabrică de panouri solare.
”STATUL NU FACE NIMIC PENTRU NOI”
”Statul nu face nimic pentru noi”, deplânge fratele său, care preferă să rămână anonim.
Un raport al Centrului de Cercetare al Parlamentului israelian, prezentat în martie, denun ţă ”lipsa de protecţie” a locuitorilor acestor sate, precizând că şapte beduini au fost ucişi de rachete trase din Fâşia Gaza în atacul Hamas de la 7 octombrie în sudul Israelului.
În faţa Spitalului Soroka, unde Amina a fost internată între viaţă şi moarte, preşedintele Consiliului Regional Al Kasum (deduin) Jabar Abu Caf nu-şi ascunde furia.
”Ne crem toate drepturile. Trebuie ca toate satele să fie protejate. Trebuie să acţionăm împreună cu Guvernul penttru a evita să existe alte victime”, declară el AFP.
”Între timp, când vin tiruri din vest, beduinii sunt cei atinşi. Din est, la fel. Noi suntem victimele şi nimeni nu ne ia în seamă”, denunţă edilul.
La Al Fura, situat la 40 de kilometri dus de oraşul Beersheva, în mijlocul deşertului, Hassouna se pregăteşte să revină la spital să-şi revadă fiica şi să se roage pentru ca starea ei să se stabilizeze.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
