Armenia şi Azerbaidjanul anunţă joi că au ajuns la un acord asupra unei părţi a delimitării frontierei comune - o primă ”ajustare a coordonatelor”, pe baza unor hărţi din perioada sovietică - un subiect de tensiuni extreme din decembrie încoace, făcând astfel încă un pas către o normalizare a relaţiilor, relatează AFP.
Aceste ţări din Cucaz s-au înfruntat în două războaie în vederea preluării controlului regiunii separatiste azere Nagorno Karabah, iar Baku a lansat în septembrie 2023 o ofensivă-fulger prin care a preluat controlul acestui teritoriu şi i-agonit astfel pe separatiştii armeni care-l conduceau de 30 de ani.
La sfârşitul lui martie, premierul armean Nikol Paşinian a aprobat, în căutarea unui acord de pace, restituirea unor sate de frontieră cucerite de către Armenia în anii '90 şi ulterior abandonate.
Această decizie i-a înfuriat pe locuitorii zonelor vecine, care se tem că acest proces de demarcaţie îi izolează şi că unele case se vor afla sub control azer.
Ea a antrenat în întreaga Armenie o contestare, condusă de către un arhiepiscop, Bagrat Galstanian, care cere demisia lui Nikol Paşinian.
SEVERANITATE, INDEPENDENŢĂ ŞI SECURITATE
Joi, ministerele de Externe ale celor două ţări anunţă - în comunicate separate - că au ajuns la o ”ajustare a coordonatelor” la nivelul unei părţi a frontierei comune, în baza unor hărţi care datează din perioada sovietică.
Potrivit acestui plan, patru sate frontaliere - în prezent sub control armean - urmează să treacă sub control azer.
Nikol Paşinian, un susţinător al unui acord cu Azerbaidjanul, o ţară mai bogată şi mai bine înarmată, a salutat imediat, joi, ”un jalon important în consolidarea suveranităţii şi independenţei Armeniei”.
#Pashinyan today called the signing of the protocol-description on the delimitation of the border (in the #Tavush section) by #Armenia & #Azerbaijan a great success.
— Karina Karapetyan (@KarinaKarapety8) May 16, 2024
Residents of Kirants are now blocking the Armenia-Georgia highway, protesting against the agreements btw . pic.twitter.com/2D5teMKaj3
”Pentru prima oară de la independenţa (faţă de Uniunea Sovietică în 1991), Republica noastră are o frontieră delimitată în mod oficial”, se felicită el.
”Acest lucru ne ridică securitatea şi stabilitatea la un nivel înalt”, apreciază el.
Teritoriul pe care Armenia a acceptat să-l retrocedeze are o importanţă strategică pentru această ţară enclavizată, deoarece el controlează tronsoane ale unui drum important către Georgia vecină.
Nikol Paşinian anunţă joi că Armenia va construi noi drumuri în regiune, în lunile următoare, şi că grăniceri din cele două ţări urmează să fie desfăşuraţi de-a lungul frontierei retrasate ”în zilele următoare”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
