Parlamentul European a anunţat, în noaptea de duminică spre luni, rezultate provizorii care arată componenţa probabilă a viitoarei adunări a UE şi în ce grupuri vor ajunge deputaţii europeni din diferite ţări. Chiar dacă matematic preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să aibă asigurat un al doilea mandat, specialiştii atrag atenţia că nu are o majoritate suficient de bine consolidată, în condiţiile în care extrema dreaptă a câştigat teren, iar Verzii sunt în cădere liberă.
UPDATE - Pe fondul unei creşteri a susţinerii extremei drepte în ţări precum Franţa şi Germania, candidata polului european de centru-dreapta a declarat că "centrul rezistă", dar a avertizat, de asemenea, că "lumea din jurul nostru cunoaşte turbulenţe".
Vorbind reporterilor la Parlamentul European duminică noaptea, în timp ce se aflau primele rezultatel ae alegerilor europene, Ursula von der Leyen a declarat că "este o zi bună pentru Partidul Popular European".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Conform celor mai recente proiecţii, PPE va obţine 189 de locuri în Parlamentul European, urmat de socialişti şi democraţi cu 135 şi Renew Europe cu 83.
Însă grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care include partide precum Fraţii Italiei, al Giorgiei Meloni, se preconizează că va obţine 72 de locuri, iar grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie 58.
"Am câştigat alegerile europene", a proclamat von der Leyen, care are nevoie de cel puţin 361 de voturi în PE pentru a fi validată pentru un nou mandat la Comisie.
Candidata principală a PPE a mai spus că doreşte să continue să lucreze "cu cei care sunt pro-europeni, pro-Ucraina, pro-stat de drept".
Von der Leyen, care este actualul preşedinte al Comisiei Europene şi care îşi propune să obţină un al doilea mandat, a avertizat că "aceste alegeri nu au loc într-un vid". "Lumea din jurul nostru este în agitaţie. Forţe din exterior şi din interior încearcă să ne destabilizeze societăţile şi încearcă să slăbească Europa. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple", a promis ea.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Faţă de primele rezultate ale exit-pollurilor anunţate duminică seara, victoria preconizată a PPE, grupul de centru-dreapta, s-a mărit. Acum datele arată că vor avea 189 de locuri.
S&D (socialiştii şi democraţii) au rămas pe locul doi, cu 135 de mandate.
Grupul liberal Renew a scăzut însă de la 82 la 80, dublând veştile proaste primite de preşedintele Emmanuel Macron.
În schimb, ECR, unul dintre cele două grupuri de extremă dreapta din PE, a ajuns la 72 de mandate, stimulată de rezultatele puternice aşteptate pentru Giorgia Meloni în Italia.
ID, celălalt grup de extremă dreapta, este la 58 de locuri, în uşoară scădere faţă de precedenta configuraţie.
Verzii au avut o noapte proastă şi au pierdut un loc faţă de proiecţia anterioară, cu 52 de mandate.
Apoi, mai sunt europarlamentarii neafiliaţi şi cei care sunt noi în Parlament şi pentru care nu este clar unde vor merge.
Pe ultimul loc se află grupul Stânga, care a reuşit să obţină 36 de locuri, conform acestei proiecţii.
Sprijinul pentru von der Leyen trebuie consolidat
Principala candidată a Partidului Popular European, Ursula von der Leyen, are nevoie de sprijinul a 361 de parlamentari europeni pentru a obţine un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene (presupunând că va primi acordul liderilor europeni pentru a rămâne în funcţie). Von der Leyen a declarat că va căuta mai întâi sprijinul socialiştilor şi al liberalilor, care au susţinut-o şi în primul său mandat. Locurile acestor grupuri în Parlamentul European vor ajunge acum la 404, dar asta nu înseamnă că este o afacere încheiată. Experţii şi oficialii de partid presupun că peste 10% dintre legislatorii din fiecare dintre aceste grupuri centriste se vor opune sau se vor abţine, chiar şi în cadrul propriului său PPE, scrie POLITICO. De aceea, sunt de aşteptat negocieri intense pentru a asigura cât mai multe voturi.
"Am câştigat alegerile europene, suntem de departe cel mai puternic partid, suntem ancora de stabilitate", a proclamat Ursula von der Leyen. Ea a subliniat că "centrul rezistă", dar a recunoscut că extremele de stânga şi de dreapta au câştigat sprijin, motiv pentru care "rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru".
Von der Leyen se va adresa mai întâi liberalilor şi grupurilor socialiste din Parlamentul European, "bazându-se pe o relaţie constructivă şi dovedită", a spus ea.
Roberta Metsola, încă un mandat
O declaraţie similară a venit şi de la Roberta Metsola, actuala preşedintă a Parlamentului European, care a câştigat acasă, în Malta, încă un mandat în PE. În pofida provocărilor cu care s-a confruntat Parlamentul European în ultimii ani, centrul "constructiv", pro-european, a rezistat, a declarat Metsola, în timp ce au apărut primele rezultate ale alegerilor europene.
"Sunt foarte mândră de reformele pe care le-am introdus, în special pentru că acest Parlament European s-a confruntat cu o serie de provocări la sfârşitul anului 2022", a declarat Metsola, cu referire la scandalul Qatargate. "Acest parlament este acum mai eficient şi mai deschis şi vreau să văd că acest lucru a fost factorul determinant al motivului pentru care oamenii au votat la aceste alegeri", a mai spus ea.
Începe negocierea politică în UE
Liderii principalelor trei forţe politice din Parlamentul European au susţinut, duminică seara, conferinţe de presă la Parlamentul European şi au început să-şi expună poziţiile de negociere în timp ce se luptă pentru a decide cine va fi următorul preşedinte al Comisiei Europene.
Manfred Weber, liderul PPE, a insistat asupra faptului că Partidul Popular European a fost singurul care şi-a mărit numărul de locuri, dar, cu toate acestea, a invitat atât grupurile socialiste, cât şi pe cele de centru să "se alăture alianţei pro-democratice" şi să o recunoască pe actuala preşedintă Ursula von der Leyen ca fiind alegerea naturală.
Pedro Marques, vicepreşedintele socialiştilor şi democraţilor, a declarat că partidul său îşi va condiţiona votul de o abordare pro-democratică "fără ambiguitate", ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca von der Leyen să refuze orice coaliţie cu grupurile de dreapta dură Conservatorii şi Reformiştii Europeni şi Identitate şi Democraţie.
Reprezentantă a celui de-al treilea grup ca mărime, vicepreşedintele Renew, Iskra Mihailova, nu a pus condiţii stricte privind susţinerea lui von der Leyen de către partidul său, dar a insistat că respectarea statului de drept este crucială pentru partidul său.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
