O creştere a proiectelor de verificarea faptelor de către guverne, în Europa, complică diferenţa între adevăr şi propagandă, alertează unii experţi, în timp ce o nouă iniţiativă rusă provoacă îngrijorări, relatează AFP.
Verificarea independentă a faptelor - fact-checking -, care foloseşte tehnici de investigaţie digitală şi competenţe jurnalistice în vederea reperării unor informaţii false, este considerată un instrument esenţial în lupta împotriva dezinformării.
Ea este folosită de către platfome majore, ca TikTok şi Facebook, o filială a grupului Meta.
Însă, pe măsură ce manipularea informaţiei devine tot mai sofisticată, îngrijorări se multiplică cu privire la o ascensiune a unor organisme de verificarea faptelor care îşi apără, în realitate, propriile interese.
În Ungaria, de exemplu, un nou site - Faktum -, susţinut de către jurnalul proguvernamental Mandiner, publică articole favorabile puterii şi critice faţă de opozanţi.
Astfel, redactorii site-ului întreabă: cabinetul ptemierului naţionalist Viktor Orban ”lasă cu adevărat educaţia să se deterioreze?”, aşa cum pretinde opoziţia?
În alt articol, ei îşi imaginează situaţia fiscală a familiilor ungare în sistemul fiscal propus de către opoziţie. Fără vreo surpriză, concluzia este favorabilă Guvernului în ambele cazuri.
Rusia, care foloseşte site-ul "War on Fakes" pentru a difuza ceea ce experţii consideră drept propagandă de stat, şi-a dezvăluit luna trecută planul de a crea o reţea mondială de verificare a faptelor - Global Fact-Checking Network - GFCN.
Acest proiect îngrijorează organizaţia nonguvernamentală (ONG) de apărarea drepturilor presei Reporters sans frontières (RSF).
”Obiectivul nu este atât de a convinge, cât mai degarbă de a semăna confuzia cu privire la fapte”, declară AFP şefa Biroului Europa de est şi Asia Centrală al RSF Jeanne Cavelier.
Presa rusă a relatat declaraţii ale directorului ONG-ului ANO Dialog - afiliat Kremlinului -, Vladimir Tabak, care a dat asigurări că această reţea internaţională îi va reuni pe cei care ”ne împărtăţesc opiniile şi valorile”.
Tabak este vizat de sancţiuni americane din cauză că încercat să influenţeze recentele alegeri prezidenţiale americane prin crearea unor conturi de boţi (conturi automatizate) menite să difuzeze dezinformare pe reţele de socializare.
”ATENŢI”
Jeanne Cavelier insistă asupra importanţei de a rămâne ”atenţi cu privire la acest subiect”.
”Fact-checking-ul în Rusia nu se va baza pe fapte, ci pe aşa-zisul adevăr livrat de către puterea politică, fără vreo garanţie şi independenţă”, subliniază reprezentanta RSF.
Numele reţelei ruse este apropiat de cel al Reţelei Internaţionale de Verificarea Faptelor (IFCN), din care fac parte peste 170 de organizaţii din întreaga lume şi care este găzduit de către Poynter, o organizaţie jurnalistică şi de cercetare cu scop nelucrativ din Statele Unite.
În vederea garantării conţinutului propus, semnatarii IFCN şi ai omologului său european - EFCSN - sunt controlaţi cu regularitate de către evaluatori externi. Ei sunt obligaţi să se conformeze unui Cod de Principii care include transparenţa surselor, finanţării şi metologiei şi un angajament de imparţialitate politică.
Serviciul de verificarea faptelor al AFP este semnatarul IFCN şi EFCSN, şi cooperează cu Meta şi TikTok.
”Fact-checking-ul are nevoie de credibilitate”, declară preşedinta EFCSN, Clara Jimenez Cruz, o membră a Consiliului Consultativ al IFCN.
Potrivit unor observatori, partidele politice şi guvernele care încearcă să se amestece în verificarea faptelor nu sunt o tendinţă nouă şi nu se limitează la ţări autoritariste, iar exemple au fost observate în ultimii ani în Grecia, Croaţia şi Spania.
Un raport publicat de către Freedom House în octombrie cita cazuri în care cercetători independenţi specializaţi în verificarea faptelor şi dezinformare au fost supuşi unor presiuni în Egipt, India, Coreea de Sud, Statele Unite numai în cursul ultimelor 12 luni.
Proiectul Rusiei de a crea o reţea internaţională de verificarea faptelor care să împărtăşească aceleaşi idei este pentru moment ”un proiect de nişă”, declară Ilya Yablokov, însărcinat să predea jurnalism digital şi dezinformare la Universitatea Sheffield, în Anglia.
Însă el se înscrie într-o strategie mai largă, vizând ”să manipuleze informaţia pentru a păstra controlul opiniei publice într-un mediu foarte conflictual” şi să difuzeze, astfel, discursul Kremlinului în străinătate, declară el AFP.
El subliniază exemplul unor site-uri Doppelganger - cu legături cu Rusia - care imită presa occidentală pentru a promova o versiune prorusă cu privire la Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
