Datele Institutului Naţional de Statistică privind creşterea ratei inflaţiei vin să confirme că inflaţia din România rămâne la un nivel dublu faţă de media UE, astfel că puterea de cumpărare a românilor scade mai mult decât a celorlalţi europeni, lucru care se vede tot mai puternic în economie. În condiţiile în care veniturile oamenilor, salariile, pensiile, valorează tot mai puţin ca urmare a creşterilor de preţuri, economia românească încetineşte tot mai mult, iar riscul de recesiune devine tot mai evident, consideră economistul Adrian Negrescu.
Analistul economic a declarat, joi, pentru News.ro, că nu este exclus ca prognozele „super optimiste” ale BNR legate de o inflaţie de 3,8% să fie „spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”.
„Cum oamenii şi-au redus drastic cumpărăturile, tot mai multe firme încep să aibă probleme cu vânzările, iar efectele se văd în accentuarea blocajului financiar şi îngheţarea investiţiilor şi a salariilor. După un an 2024 în care am avut cel mai scăzut ritm de creştere economică din ultimii 20 de ani, exceptând anul pandemiei, toate datele macroeconomice creează premizele unei adevărate stagnări economice în 2025, chiar cu pericolul unei recesiuni tehnice. Acest lucru ar putea deveni realitate dacă consumul, principalul motor al economiei, va continua să îşi reducă turaţia”, a explicat Negrescu.
Potrivit acestuia, creşterea inflaţiei este „efectul direct” al majorării taxelor de la 1 ianuarie, al eliminării facilităţilor fiscale şi al creşterii salariului minim pe economie.
„Costurile mari cu energia, gazele, carburanţii au generat, bineînţeles, costuri mai mari în cascadă, iar efectele le simţim cu toţii. Chiar dacă politicienii se laudă că au reuşit să reducă inflaţia la 5%, realitatea este cu totul alta. Preţurile nu scad în România, ci doar îşi temperează creşterea. Altfel spus, de la o lună la alta, preţurile sunt mai mari atât la alimente, produse nealimentare, dar mai ales la servicii, iar efectele le vedem în buzunarele noastre, în valoarea tot mai mică a banilor pe care îi câştigăm”, afirmă economistul.
Adrian Negrescu spune că inflaţia în creştere mai arată un lucru evident, şi anume că plafonările adaosului comercial nu au temperat creşterile de preţuri, ci dimpotrivă, au contribuit la creşterea preţurilor celorlalte produse.
„Din această perspectivă, cred că această măsură ar trebui eliminată pentru a da posibilitatea magazinelor să concureze cu adevărat între ele, mai ales pe segmentul produselor alimentare de bază”, a punctat Negrescu.
Acesta consideră că inflaţia de 5% din februarie reprezintă doar „o fotografie de moment” pentru că, privind în perspectivă, dincolo de perioada „patimilor financiare” de Paşte, când românii vor avea „cele mai mari preţuri la alimente din ultimii 20 de ani raportat la puterea de cumpărare”, ne aşteaptă „o creştere generalizată a preţurilor din vară, urmare a liberalizării pieţei de energie”.
„Nu este exclus ca prognozele super optimiste ale BNR legate de inflaţie (3,8%) să fie spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie. Facturile la energie se vor dubla, practic, pentru majoritatea consumatorilor, iar creşterea accizelor la carburanţi va contribui şi ea la conturarea unui nou puseu inflaţionist”, apreciază Negrescu.
Mai mult chiar, afirmă acesta, războiul tarifelor declanşat de Donald Trump „ar putea contribui şi el la conturarea unui nou val de inflaţie la nivel mondial care, cu siguranţă”, va afecta şi România.
„În esenţă, 2025 va fi încă un an în care inflaţia se va afla în prim-plan cu efectele sale negative pentru populaţie şi firme şi pozitive pentru statul român – cu cât preţurile sunt mai mari, cu atât statul adună mai mulţi bani la buget. S-ar putea însă ca acest calcul cinic făcut de guvernanţi, că vor aduna mai mulţi bani printr-o inflaţie ridicată, să fie dat peste cap de realitatea economică, de scăderea consumului şi de intrarea unei bune părţi a economiei în zona gri, a tranzacţiilor fără plata taxelor şi a impozitelor”, a conchis Adrian Negrescu.
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024 a fost 5%, în creştere de la 4,95% în ianuarie, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) faţă de precedentele 12 luni (martie 2023 – februarie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,5%.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 0,73% faţă de ianuarie 2025. Cel mai mult s-a scumpit margarina, cu 17%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi s-a ieftinit cu 0,36% faţă de ianuarie 2025. Cel mai mult s-a ieftinit zahărul, cu 5,86%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 0,16% faţă de ianuarie 2025.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,79%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 1,08% faţă de ianuarie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 9,64%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 0,78%, faţă de ianuarie 2025.
Serviciile s-au scumpit cu 6,42%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 0,66%, faţă de ianuarie 2025. Aici cel mai mult s-au scumpit serviciile de igienă şi cosmetică, cu 12,88%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024, şi cu 2,57%, faţă de ianuarie 2025. Cel mai mult s-au ieftinit serviciile de telefonie, cu 4,78%, în februarie 2025 faţă de februarie 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
