Premiile Academiei - sau Oscarurile - sunt trofee cinematografice americane, decernate în fiecare an începând din 1929, la Los Angeles, care recompensează excelenţa producţiilor cinematografice. Atribuirea acestor distincţii în 24 de domenii de activitate, ce au fost alese pentru a reprezenta profesiile aferente creaţiei cinematografice (regie, interpretare, scenariu, meserii tehnice), este organizată, administrată şi coordonată de asociaţia profesională Academia de film americană (Academy of Motion Picture Arts and Sciences - AMPAS).
Premiile Oscar sunt decernate unor filme şi unor persoane care reprezintă, după părerea Academiei de film americane, cele mai bune realizări, interpretări şi opere artistice din anul precedent.
Deşi competiţia este deschisă filmelor din lumea întreagă, începând din momentul în care acestea au fost distribuite în cinematografele din comitatul Los Angeles în anul precedent ceremoniei, gala Oscarurilor se doreşte a fi înainte de toate o celebrare a industriei de la Hollywood. În consecinţă, ceremonia Oscarurilor onorează aproape în mod sistematic filmele americane şi anglofone. Oscarul pentru film străin este atribuit abia din anul 1957 şi doar două lungmetraje recompensate la categoria ”cel mai bun film” au beneficiat de o finanţare ce nu a fost predominant americană – ”Ultimul împărat/ The Last Emperor”, un film italian realizat în coproducţie cu China şi Marea Britanie, regizat de cineastul italian Bernardo Bertolucci, în 1988, şi lungmetrajul francez ”The Artist”, regizat de Michel Hazanavicius, în 2012.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Premiile Oscar sunt cele mai vechi recompense din domeniul industriei de divertisment. Ele sunt considerate cele mai importante trofee din industria cinematografică mondială. Premiile echivalente americane din domeniul muzicii (Grammy Awards), televiziunii (Emmy Awards) şi teatrului (Tony Awards) au fost concepute după modelul Oscarurilor.
ACADEMIA DE FILM AMERICANĂ
Academy of Motion Picture Arts and Sciences (AMPAS), asociaţia înfiinţată pentru promovarea şi conservarea cinematografiei mondiale, a fost creată pe 11 mai 1927 de Louis B. Mayer, pe atunci patronul studioului Metro-Goldwyn-Mayer, cu scopul de a promova producţiile studiourilor hollywoodiene, de a stabili un circuit al finanţării şi al distribuţiei de lungmetraje pe teritoriul american şi de a contribui la medierea conflictelor dintre ramurile profesionale ale acestei industrii. În 2016, AMPAS avea peste 7.000 de membri cu drept de vot. În rândul acestora, actorii reprezintă aproape un sfert din totalul votanţilor. Colegiile specializate de votanţi sunt în număr de 17.
Există şi un al 18-lea colegiu, alcătuit din personalităţi care nu au legătură cu niciuna dintre cele 17 ramuri profesionale din structura AMPAS. Este cazul cascadorilor şi reprezentanţilor industriilor tehnice. Fiecare ramură profesională desemnează trei guvernatori care sunt schimbaţi la anumite intervale de timp, dar care participă la administrarea AMPAS. Aceşti guvernatori reprezintă interesele colegilor lor prin intermediul unui Comitet de Direcţie. Recrutarea de noi membri se face prin cooptare: noii membri sunt invitaţi să se alăture AMPAS şi trebuie, pentru a fi acceptaţi, să fie recomandaţi de cel puţin doi membri cu drept de vot din ramura lor profesională şi să fie acceptaţi apoi de Consiliul Guvernatorilor Academiei. Invitaţiile sunt trimise după o evaluare atentă a contribuţiei – care trebuie să fie consistentă – la dezvoltarea şi promovarea industriei cinematografice. Artiştii care au fost nominalizaţi sau recompensaţi cu un Oscar sunt, în general, admişi în mod automat în AMPAS.
Deşi această asociaţie este deschisă personalităţilor din lumea întreagă, cei mai mulţi dintre membrii ei sunt originari din Statele Unite. În 2013, directorul de marketing Cheryl Boone Isaacs a devenit preşedintele AMPAS. Ea este cea de-a treia femeie, după Bette Davis şi Fay Kanin, şi prima afro-americană care a obţinut această funcţie.
Desemnarea nominalizărilor şi procesul de votare
Potrivit regulamentului actual, un film poate fi nominalizat la Oscar dacă a fost lansat în cinematografele din comitatul Los Angeles din statul american California între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul precedent ceremoniei. Filmul trebuie să aibă o durată de cel puţin 40 de minute (cu excepţia Oscarului pentru scurtmetraj) şi să fie realizat în format 35 de milimetri sau 70 de milimetri. De aproximativ 10 ani, formatul digital cu 24 sau 48 de cadre pe secundă, cu o definiţie de cel puţin 1280 x 720, este de asemenea eligibil.
Alegerea câştigătorilor este organizată, prin corespondenţă, în două tururi de scrutin.
Primul tur serveşte stabilirii nominalizărilor, fixate în general la cinci nume (care au întrunit cele mai multe propuneri) în fiecare categorie. Membrii AMPAS aleg candidaţii doar în categoriile de care aparţin: actorii votează pentru actori, regizorii pentru regizori, inginerii de sunet pentru categoriile de sunet. În schimb, toţi membrii AMPAS propun cinci titluri la categoria ”cel mai bun film” (numărul maxim al propunerilor a fost extins la 10 începând din anul 2010). Selecţiile pentru Oscarurile pentru cel mai bun film străin, cel mai bun documentar, cel mai bun film de animaţie şi cel mai bun scurtmetraj (ficţiune, animaţie, documentar) fac obiectul unei excepţii: ele sunt statuate de un comitet special din cadrul AMPAS, compus din cineaşti care provin din toate colegiile de votanţi.
Formularele de vot sunt trimise membrilor AMPAS la sfârşitul lunii decembrie şi trebuie să fie înapoiate prin poştă – completate cu propunerile spre nominalizare - până la jumătatea lunii ianuarie.
După stabilirea nominalizărilor, laureaţii sunt desemnaţi, în toate categoriile, prin cel de-al doilea tur de votare, la care participă toţi membrii AMPAS, fără a se face diferenţe între categoriile profesionale. Votul se închide, în general, în weekendul care precede ceremonia de decernare a premiilor Oscar.
Pentru a facilita procesul de votare, AMPAS organizează proiecţii speciale, îi exonerează pe membrii ei de plata biletelor la proiecţiile comerciale şi transmite fiecărui membru un colet cu DVD-uri conţinând filmele eligibile. Numărarea voturilor exprimate este realizată, din anul 1935, de compania de audit PricewaterhouseCoopers. Doi reprezentanţi ai companiei aduc plicurile conţinând rezultatele finale ale votului cu doar câteva momente înainte de debutul galei de decernare a premiilor Oscar.
Din 2013, voturile sunt contabilizate prin două metode: prin curier, cu buletine tradiţionale tipărite pe hârtie, şi pe cale electronică, pe site-ul AMPAS.
CAMPANII PROMOŢIONALE
În fiecare an, perioada care precede scrutinul face obiectul unei campanii intense din partea studiourilor hollywoodiene, care vor să îşi promoveze producţiile şi starurile de cinema în rândul votanţilor. Importante mize financiare se află într-adevăr în joc, deoarece atribuirea unui Oscar permite, în general, câştigătorului să beneficieze de o creştere spectaculoasă a cotei sale, filmelor să atragă mai mulţi spectatori, iar studiourilor să îşi crească vânzările pe suporturi video. Mai multe planuri de comunicare, marketing şi lobby-uri sunt implementate, pentru a atrage atenţia membrilor AMPAS şi pentru a aduna un număr cât mai mare de voturi: prezentări de filme în festivalurile de la final de an, cocktailuri, dineuri, întâlniri de afaceri, publicitate în diverse tipuri de media, solicitări de interviuri pentru celebrităţi în diverse emisiuni de divertisment, proiecţii private, patronaje prestigioase, consultanţi influenţi.
În general, o campanie bună în vederea obţinerii unei nominalizări este evaluată la 5 milioane de dolari. Harvey Weinstein, fostul preşedinte - alături de fratele lui, Robert - al studioului Miramax, actualul director al Weinstein Company, este în general considerat ”campionul campaniilor pre-Oscar”: în 2012, filmele pe care el le-a produs sau distribuit au totalizat 300 de nominalizări şi au câştigat 86 de statuete Oscar.
Pentru a limita excesele din campaniile de promovare şi traficul de influenţă, AMPAS a luat anumite măsuri, precum restrângerea recepţiilor private şi interdicţia de a trimite mesaje electronice publicitare în favoarea unui candidat, prin denigrarea concurenţei într-o manieră agresivă. Recent, conducerea AMPAS a aplicat şi câteva sancţiuni împotriva anumitor personalităţi. Astfel, Nicolas Chartier, producătorul francez al filmului ”The Hurt Locker”, de Kathryn Bigelow, nu a avut voie să participe la cea de-a 82-a gală Oscar, în 2010, după ce a expediat mesaje electronice în care cerea membrilor AMPAS să voteze acest film, ”nu un lungmetraj produs cu 500 de milioane de dolari” – referire directă la ”Avatar”, de James Cameron, principalul său adversar. În 2014, nominalizarea piesei ”Alone Yet Not Alone” la Oscarul pentru cel mai bun cântec original a fost anulată, după ce AMPAS a descoperit numeroase mesaje expediate de Bruce Broughton, fost guvernator al Academiei şi membru al Comitetului de Direcţie din ramura compozitorilor, membrilor din colegiul său, prin care aceştia erau informaţi că single-ul în cauză era eligibil pentru primul tur de vot, care decide nominalizările la Oscar.
STATUETELE OSCAR
Statuetele reprezintă un cavaler pe un soclu, în picioare, deasupra unei bobine de film, ţinând o sabie în mâinile sale înmănuşate. Trofeul Oscar este realizat din britannium (aliaj de staniu, antimoniu şi cupru), placat cu aur. El a fost creat de Cedric Gibbons, cofondator al AMPAS şi director artistic al MGM între 1924 şi 1956. Statueta are o înălţime de 34 de centimetri şi o greutate de 3 kilograme, fiind sculptată de George Stanley şi fabricată de compania R.S Owens din Chicago, care deţine în exclusivitate drepturile de realizare a acestor trofee.
Statuetele Oscar sunt acoperite cu un strat fin de aur de 24 de carate. Preţul acestora este de aproximativ 850 de dolari. Zece ore de muncă sunt necesare pentru a se obţine o statuetă perfectă.
Forma statuetei a evoluat extrem de puţin de-a lungul istoriei sale, însă greutatea şi procesul de fabricaţie au suferit modificări: primele statuete erau din bronz placat cu aur. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauza rechiziţionării metalelor preţioase pentru a sprijini eforturile de război ale ţării, premiile Oscar ce au fost atribuite în acei ani erau mulaje din gips vopsite în auriu. După terminarea războiului, ele au fost înlocuite de AMPAS, care a expediat tuturor câştigătorilor din acei ani dificili statuete similare celor originale.
Cunoscut sub termenul oficial ”Premiul Academiei”, trofeul a fost supranumit ”Oscar” începând din 1934. Potrivit legendei, un membru al Academiei, Margaret Herrick, a descoperit că trofeele semănau cu un unchi de-al ei care se numea Oscar. O altă versiune a legendei atribuie paternitatea acestei porecle legendarei actriţe Bette Davis, al cărei prim soţ, Harmon Oscar, avea un chip care semăna cu cel al statuetei. Porecla a fost oficial adoptată de AMPAS abia în 1939.
Pentru a evita apariţia unei pieţe negre şi comerţul cu colecţionarii privaţi, fiecare câştigător al unui trofeu Oscar este obligat să semneze celebrul ” Winner's agreement” (”Acordul câştigătorului”), prin care se angajează să nu îşi vândă trofeul fără să îl propună în prealabil spre vânzare Academiei, contra sumei simbolice de 1 dolar.
CATEGORII DE PREMII
Oscaruri de merit – Aceste trofee sunt atribuite în 24 de categorii. Cele mai importante sunt categoriile ”cel mai bun film”, ”cel mai bun regizor”, ”cel mai bun actor în rol principal”, ”cea mai bună actriţă în rol principal”.
Oscaruri speciale
Recompensează personalităţile din cinematografie pentru cariera lor sau pentru o ocazie specială. Din 2009, aceste Oscaruri sunt înmânate într-o ceremonie separată (în luna noiembrie). Oscarurile speciale sunt: Academy Honorary Award, Irving G. Thalberg Memorial Award (ce recompensează un producător de film), Jean Hersholt Humanitarian Award (recompensează o personalitate din cinematografie pentru acţiunile sale umanitare).
Oscarurile ştiinţifice şi tehnice
Aceste premii sunt decernate în diverse formule începând din 1931. Înmânarea lor, din 1977, face obiectul unei ceremonii separate, care nu este televizată, ce precede în general ceremonia principală. În cadrul acestor trofee există trei categorii: Oscarul pentru merit ştiinţific sau tehnic (trofeul este o statuetă), Oscarul ştiinţific şi de inginerie (trofeul este o plachetă) şi Oscarul pentru contribuţii tehnice (trofeul este o citaţie).
GALELE OSCAR
Organizată sub forma unui banchet, prima gală Oscar, prezidată de Douglas Fairbanks, a avut loc pe 16 mai 1929 la Hollywood Roosevelt Hotel şi a reunit 270 de persoane. Ceremonia nu era concepută iniţial pentru a fi una de durată: prima gală Oscar s-a încheiat în doar 10 minute, iar locurile la mese i-au costat pe invitaţi doar 10 dolari. Filmul mut ”Wings”, de William A. Wellman, o melodramă cu o acţiune plasată în timpul Primului Război Mondial, a câştigat primul Oscar din istorie la categoria ”cel mai bun film”. Înainte de 1934, statueta nu avea un nume, era doar o recompensă profesională intitulată ”Academy Award of Merit”. În epocă, premiul a ai fost denumit ”Trofeul de aur”, ”Omul de oţel” şi ”Statueta de merit”.
Sistemul de banchet a rezistat timp de câţiva ani. Însă evenimentul, care reunea an după an tot mai mulţi invitaţi, a abandonat acea formulă în 1944, optând pentru o ceremonie tradiţională de atribuire de premii, organizată la Grauman’s Chinese Theatre din Hollywood, într-o formă care a rezistat aproape neschimbată până în zilele noastre.
Ceremonia a fost transmisă pentru prima dată la televiziune în 1953 pe postul NBC, înainte de a fi preluată de ABC în 1960. A revenit la NBC în 1971, apoi ABC a cumpărat din nou drepturile de transmisie în 1976, pe care le deţine şi în prezent. După ce a fost organizată în mai multe săli din Los Angeles, gala a ajuns în martie 2002 la Kodak Theatre, redenumit Dolby Theatre în 2012, în urma falimentului sponsorului precedent, unde a şi rămas până în zilele noastre, fiind televizată în direct sau în reluare în lumea întreagă.
Din 1934, ceremonia este organizată la începutul anului, la cel puţin o lună după anunţarea nominalizărilor de către preşedintele AMPAS. Pentru fiecare categorie, o personalitate este aleasă să urce pe scenă pentru a citi numele nominalizaţilor, să deschidă un plic, să anunţe numele câştigătorului şi să înmâneze trofeul.
Câştigătorii au dreptul de a susţine pe scenă un discurs de acceptare a premiului ce trebuie să aibă o durată de cel mult 45 de secunde.
Gala Oscarurilor este în genera prezentată de un actor sau o actriţă de comedie în mare vogă.
Acest eveniment major din viaţa culturală americană reprezintă punctul culminant al sezonului monden din industria de la Hollywood: Starurile de cinema vin la galele Oscar purtând ţinute vestimentare realizate de cei mai renumiţi creatori de modă din lume.
În 2007, postul ABC a evaluat costul ceremoniei la 30 de milioane de dolari. Această sumă include organizarea galei propriu-zise, dar şi tipărirea şi expedierea buletinelor de vot, expedierea de DVD-uri cu filmele nominalizate către membrii cu drept de vot, petreceri organizate înainte de gală, Balul Guvernatorilor Academiei de film americane şi Dineul nominalizaţilor.
Audienţa record datează din anul 1998: peste 55 de milioane de americani au urmărit ceremonia din acel an.
Cea de-a 89-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 26 februarie la Dolby Theatre din Los Angeles. Gala va fi transmisă în direct de postul american ABC şi va fi difuzată în peste 225 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Evenimentul va fi prezentat de Jimmy Kimmel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
