Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a respins cererea societăţii Roşia Montană Gold Corporation SA de prelungire a licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Societatea Academică din România (SAR), fondatoarea proiectului România Curată susţine că pe masa Guvernului se află, vineri, un proiect de OUG care permite companiei exploatarea chiar şi fără licenţă.
”Urmare a evaluarii documentaţiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roşia Montană Gold Corporation SA şi a corespondenţei purtate în aceasta perioadă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale hotărăşte să nu prelungească valabilitatea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roşia Montană Gold Corporation”, anunţă ANRM.
Anunţul se referă la cererea societăţii Roşia Montană Gold Corporation SA, înregistrată la ANRM cu nr. 3432/06.03.2024, pentru prelungirea licenţei de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
Conform instituţiei, în perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenţei de exploatare nr. 47/1999, înregistrată la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024, şi până în prezent a fost analizată documentaţia depusă în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003.
Conform romaniacurata.ro, la doar o zi după ce ANRM nu a mai prelungit licenţa deţinută de RMGC la Roşia Montană, pe masa Guvernului se află o ordonanţă de urgenţă prin care compania poate începe exploatarea şi fără licenţă.
”Guvernul invocă, în mod manipulator un Regulament european care se referă la aşa-zisele materii critice, pe lista cărora NU se află aurul şi argintul. În motivarea OUG se invocă Regulamentul European Critical Raw Materials Act (CRMA), care creează un cadru pentru selectarea şi implementarea proiectelor strategice, care pot beneficia de condiţii favorabile de autorizare şi de asigurare a accesului la finanţare şi stabileşte cerinţele naţionale pentru dezvoltarea programelor de explorare geologică în Europa, cu scopul de a creşte capacităţile de extracţie, procesare şi reciclare a materiilor prime critice în UE”, susţine SAR, afirmând însă că aurul şi argintul nu se numără printre materiile critice la care face referire CRMA.
OUG de pe ordinea de zi a Guvernului este o modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care, în opinia reprezentanţilor SAR, nu face distincţie între materiile critice şi strategice şi restul resurselor miniere.
Proiectul de OUG poate fi consultat AICI
”Practic, OUG ar extinde excepţiile vizate de Regulamentul european CRMA strict pentru materiile critice la toate resursele miniere! Iniţial, Guvernul a vrut să facă modificările printr-un proiect legislativ trimis în Parlament, dar pentru a evita dezbaterea publică şi mobilizarea civică a apelat la varianta OUG”, argumentează SAR.
Romaniacurata.ro afirmă că, pe lângă modificări aparent benefice - legate de respectarea legislaţiei din domeniul mediului - principala schimbare pe care ar aduce-o ordonanţa de urgenţă este introducerea unui articol în Legea Minelor (art. 53 indice 1, pct. 13 în proiectul de OUG) legat de posibilitatea redeschiderii minelor închise.
„Art. 53 indice 1.
(1) Pot fi redeschise la iniţiativa autorităţii competente, cu avizul ministerului de resort, mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, altele decât cele energetice stabilite în cuprinsul art. 1 alin (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie, a căror închidere definitivă a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului, în următoarele situaţii:
a) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, închise, pentru care operatorii economici au deţinut actul juridic prevăzut la art. 3 pct. 17 ori au desfăşurat activităţi pe baza avizelor la programele anuale de exploatare şi/sau programelor anuale de lucrări;
b) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice care au constituit obiectul unei concesiuni miniere a cărei perioadă de valabilitate a expirat;
c) mine sau părţi din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, situate în interiorul unor perimetre de exploatare cu activitatea oprită înainte de intrarea în vigoare a prezentului act normativ şi care nu fac obiectul unei licenţe.
”Actul juridic prevăzut la art. 3, pct. 17 din Legea Minelor nr. 85/2003 este… licenţa minieră (mai exact definiţia acesteia: licenţa – actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităţilor miniere de explorare/exploatare)”, susţin cei de la SAR.
Mai mult, alin. (3) al articolului în discuţie, arată că minele pot fi redeschise la solicitarea persoanelor juridice interesate, cu avizul ministerului de resort, emis potrivit strategiilor şi politicilor din domeniu, prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa autorităţii competente care verifică îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi financiară a solicitanţilor, precum şi cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.
”Practic, prin simplul fapt că a deţinut o licenţă minieră, RMGC poate cere şi să obţină redeschiderea minelor de la Roşia Montană oricând! Ca şi cum termenul de valabilitate nu ar mai avea nicio importanţă. Adică şi fără o licenţă valabilă!”, este concluzia celor de la SAR.
Subsecvent, o altă modificare prevăzută în OUG este înlocuirea termenului de începere a activităţilor miniere, de 210 zile de la obţinerea unei licenţe miniere, cu cel de 30 de zile de la obţinerea autorizaţiei de începere a lucrărilor. Nu vă lăsaţi induşi în eroare: termenul e, de fapt, mult, mult mai mare, până la obţinerea autorizaţiei de începere a lucrărilor putând să treacă ani ori chiar zeci de ani!
Pe 8 martie, tribunalul arbitral de la Washington a respins pretenţiile reclamanţilor în cazul Roşia Montană, companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), obligând companiile să plătească României cheltuielile de judecată, dar şi dobândă. Reprezentanţii companiei Gabriel Resources şi-au exprimat atunci „dezacordul ferm” şi au spus că decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, care a dat câştig de cauză României în dosarul Roşia Montană, este „în întregime incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”, invocând în acest sens opinia separată exprimată de unul dintre arbitri.
„Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi”, precizează decizia tribunalului arbitral de la Washington.
Acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Resources, a dat în judecată Oficiul Registrului Comerţului de pe Lângă Tribunalul Alba, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), dar şi compania RMGC, în cadrul căreia este asociat. Gabriel Resources contestă sechestrul pus pe acţiunile RMGC în contul datoriei de aproximativ 10 milioane de dolari pe care Gabriel Resources o are faţă de Statul Român, reprezentând daunele acordate statului român în urma câştigării procesului desfăşurat la Washington. În procese separate, şi RMCG a dat în judecată autorităţile române, reprezentate de mai multe instituţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
