Transportatorii cer Finanţelor să clarifice faptul că diurna plătită de firmele de transport rutier internaţional şoferilor nu se încadrează în venituri de tip salarial

Controalele realizate în ultimele luni la firme de transport rutier, care au avut drept consecinţă reîncadrarea diurnei ca venit de natură salarială, produc o îngrijorare maximă în rândul firmelor de transport rutier din România, mai ales în lipsa unor informaţii publice transparente clare, care să constituie o referinţă neinterpretabilă, atât pentru agenţii de control, dar şi pentru firmele controlate, se mai arată în comunicat.

Reîncadrarea „diurnei” ca venit salarial şi taxarea retroactivă închide firmele de transport rutier, susţin transportatorii. "Avem solicitarea de a verifica dacă există vreun caz în care firmele sancţionate au plătit şi au continuat activitatea, şi procentual câte firme în această situaţie s-au închis şi câte au continuat – fără cele care au beneficiat de amnistie fiscală", potrivit UNTRR.

”Astfel, UNTRR solicită Ministerului Finanţelor Publice elaborarea şi publicarea unei note de orientare / note de bune practici care să clarifice situaţiile în care diurna plătită de firmele de transport rutier internaţional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, şi, de asemenea, situaţiile în care poate face acest subiect – cazuri întâlnite la firme de plasare de forţă de muncă, cu un număr de şoferi de zeci sau sute de ori mai mare decât numărul de autovehicule licenţiate şi operate, ceea ce nu reprezintă profilul firmelor de transport rutier internaţional de mărfuri", reiese din comunicat.

UNTRR a transmis Ministerului Finanţelor Publice câteva considerente pe care le doresc luate în calcul în timpul controlului exercitat de autorităţile fiscale în situaţia industriei de transport rutier internaţional de mărfuri, precum şi identificarea unor soluţii imediate.

Transportatorii susţin că, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), industria de transport rutier internaţional de mărfuri a avut contribuţie la exportul de servicii de 5,53 miliarde de euro în 2020. Transportul rutier generează un sfert din exportul total de servicii al României şi reprezintă peste jumătate din soldul total al comerţului internaţional cu servicii.

În aceste condiţii, industria de transport rutier de mărfuri este afectată serios de impactul pandemiei de COVID -19. Potrivit datelor preliminare analizate de UNTRR, în 2020 faţă de anul precedent, impactul estimat al pandemiei de COVID-19 asupra cifrei de afaceri din industria de transport rutier de mărfuri din România este de -13% per total piaţă şi -17% pentru transportul rutier internaţional de mărfuri.

Operatorii de transport rutier se confruntă cu probleme operaţionale pe termen scurt, cum ar fi timpii lungi de aşteptare la frontiere, conformarea la noile prevederi COVID-19 din fiecare ţară, dar şi lipsa lichidităţilor şi a veniturilor.  60% dintre firmele de transport rutier de mărfuri din România prezentau risc de insolvenţă înainte de criza COVID-19, iar multe dintre ele au întâmpinat dificultăţi în a accesa instrumentele de finanţare puse la dispoziţie de stat. Acest lucru a fost accentuat şi de faptul că firmele care şi-au suspendat finanţările potrivit OUG 37/2020 au fost raportate începând cu 1 iunie 2020 în Centrala Riscului de Credit, potrivit UNTRR.

Industria de transport rutier de mărfuri este afectată serios de Pachetul Mobilitate 1. Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare din 20 august 2020, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români şi asupra României, cu consecinţe economice majore. Potrivit studiului KPMG - Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă, Pachetul Mobilitate 1 generează costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români şi o pierdere anuală de venituri de 524 milioane euro.

Industria de transport rutier de mărfuri din România este plătită sub media europeană, cu sub 1 euro pe km, în timp ce transportatorii vestici primesc 1,5 euro pe km. Costurile generate de criza COVID-19 şi Pachetul Mobilitate 1 cresc, iar marja industriei se îngustează. În 2018, marja de profit a companiilor de profil a fost de 3,6%. UNTRR a cerut Comisiei Europene să  investigheze şi analizeze diferenţele semnificative între tarifele pentru aceleaşi servicii în acelaşi loc, la acelaşi standard de calitate şi profesionalism.

Industria de transport rutier de mărfuri nu a inclus în costurile de operare taxarea diurnei, astfel că nu se află în situaţia în care să fi încasat sume de bani pentru aceasta, se mai arată în documentul citat.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.