Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) este o instituţie anacronică şi absolut care blochează şi tergiversează şi de multe ori soluţionează cu rea credinţă contestaţiile, a declarat luni avocatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, în prezent deputat ALDE, acesta subliniind că societăţile de stat ”au un mare handicap” cu această autoritate.
”Companiile statului au un mare handicap cu acest ANRMAP, pentru că în loc să beneficieze de libertatea cu care operează companiile private, toate procedurile companiilor, entităţilor statului sunt supuse contestării la această instituţie anacronică şi absolut ineficientă care blochează şi tergiversează şi de multe ori soluţionează cu rea credinţă contestaţiile”, a declarat luni avocatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, în cadrul unei conferinţe organizată la sediul societăţii.
Borza spune că s-a confruntat cu astfel de probleme şi la Hidroelectrica de două ori, când ANRMAP a acceptat contestaţiile unor ofertanţi, iar compania a ajuns la Curtea de Apel, unde a avut câştig de cauză, însă acest lucru a însemnat o întârziere de şase luni.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Vorbim de industrie, unde există un mediu concurenţial acerb, în care contează fiecare leu pe care reuşeşti să îl optimizezi”, adaugă Remus Borza.
În 2012, anul în care Hidroelectrica a intrat prima dată în insolvenţă, totul se făcea pe hârtie, spune Borza.
Compania de stat a anunţat totodată luni că a fost declarată câştigătoare la categoria implementare rapidă (Fast Delivery) în cadrul SAP Quality Awards 2017, ”în semn de recunoaştere pentru metodele adoptate şi rezultatele deosebite obţinute de către Hidroelectrica pentru implementarea, într-o perioadă minimă de nouă luni de zile, a unui sistem de planificare a resurselor bazat pe tehnologia SAP ERP”.
Este singurul şi unicul premiu acordat pentru un proiect din România de către SAP AG în cadrul premiilor SAP Quality Awards în toţi cei nouă ani de la decernarea acestor premii.
Implementarea sistemului SAP a permis alinierea sistemului IT la cerinţele de business stabilite de către administratorul judiciar, în principal prin centralizarea sistemului şi a serviciilor IT, unul dintre punctele esenţiale de reorganizare a Hidroelectrica.
Bugetul de implementare a fost redus de la 3,5 milioane euro, cât era bugetul estimat, la 1,7 milioane euro. Astfel, în 2016 când a fost încheiat contractul cu SAP, valoarea acestuia era la jumătate faţă de valoarea estimată, ceea ce reprezintă un record, spun oficialii Hidroelectrica.
”Nimeni în România nu are un program informatic de o asemenea complexitate”, spune Borza.
Un astfel de sistem integrat este şi o condiţie pentru prelistarea Hidroelectrica, adaugă el.
”Contează foarte mult implementarea în timp real, în timp util a unui astfel de program informatic, pentru că asigură un avantaj în raport cu competiţia”, spune Borza.
Premiul va fi acordat oficial de către SAP AG companiei Hidroelectrica în cadrul ceremoniei SAP Forum, care va avea loc în Slovacia, la Bratislava, în data de 25 mai.
Hidroelectrica acoperă în prezent 32 de judeţe şi are o pondere de 30-31% din producţia de energie electrică la nivelul ţării.
Societatea are şapte sucursale şi o putere instalată de 6.442 MW.
Hidroelectrica a încheiat primul trimestru cu un profit brut de 482 milioane lei, cel mai mare câştig trimestrial obţinut până acum de companie, cu 100 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, a declarat într-un interviu pentru News.ro directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru.
Pentru întregul an 2017, Hidroelectria şi-a propus să obţină un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei.
În 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,3 miliarde lei şi un profit brut de 1,5 miliarde lei.
Compania şi-a planificiat pentru acest an o producţie de 14,5 TWh, faţă de anul trecut, când a realizat o producţie de 17,6 TWh.
Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2016, timp în care a reziliat toate cele 11 contracte cu aşa numiţii "băieţi deştepţi", un mecanism de privatizare a profitului demarat în 2004 şi care a prejudiciat compania cu circa 1,1 miliarde de euro doar în perioada 2006-2012, potrivit calculelor fostului administrator judiciar, Euro Insol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
