Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a lansat în dezbatere proiectul de Hotărâre de Guvern privind achiziţia a 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen. Investiţia este estimată la 174,2 milioane euro. În suma totală nu sunt incluse cheltuielile aferente proiectului, adică 517,1 milioane euro contravaloarea serviciilor de reparaţii şi mentenanţă pe durata de viaţă a vehiculului (30 ani) şi la care se adaugă şi suma de 467,16 milioane euro cu contravaloarea serviciilor de alimentare cu hidrogen pe durata de viaţă a vehiculului (30 ani). Automotoarele vor fi utilizate pe liniile care fac legătura între Bucureşti şi Aeroportul "Henri Coandă", Piteşti, Târgovişte, Slatina, Craiova, Titu, Găeşti, Curtea de Argeş şi Balş.
Flota de 12 automotoare va fi utilizată pe 5 rute selectate neelectrificate din zona de nord a Municipiului Bucureşti pentru a contribui la reducerea poluării din transporturi.
Serviciile vor conecta Capitala României, prin servicii nepoluante, de Aeroportul Internaţional Henri Coandă (principalul aeroport al României), şi de centrele urban-economice Piteşti, Târgovişte, Slatina, Craiova, Titu, Găeşti, Curtea de Argeş şi Balş.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
Finanţarea acestui proiect de investiţii se va realiza 85% din fonduri externe nerambursabile iar cofinanţarea de 15% va fi asigurată de la bugetul de stat, arată proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziţiei de rame electrice noi în cadrul proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen”.
”Achiziţionarea de material rulant nou pentru transportul feroviar public de călători va avea un impact semnificativ asupra nivelului calităţii serviciilor oferite, siguranţei călătorilor şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, precum şi asupra costurilor şi a beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători. Investiţia în cele 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen poate fi considerată ca un proiect inovativ, în condiţiile în care tehnologie tracţiunii electrice pe bază de pile de combustie este în faza de dezvoltare la nivel european şi mondial”, arată nota de fundamentare.
Sunt enumerate mai multe motive care să justifice această achiziţie: în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziţii publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători. De asemenea, operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziţionat şi nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător.
De asemenea, operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar din România, au achiziţionat numai material rulant second hand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punct de vedere al cerinţelor europene de calitate şi siguranţă.
Proiectul pilot va rezolva problema specifică secţiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menţionate, şi anume:
- Magistrala 300 – Bucureşti Gara de Nord – Chitila;
- Linia 700 T1 – Ramificaţie Aeroport T1 – Aeroport Henri Coandă T1;
- Magistrala 700 – Bucureşti Nord – Ramificaţie Aeroport T1;
- Magistrala 101 – Bucureşti Nord – Titu – Piteşti – Craiova;
- Linia 104 – Titu – Târgovişte;
- Linia 106 – Piteşti – Curtea de Argeş.
Reţeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificaţi, tracţiunea electrică în sistem „clasic” de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă;
O serie de magistrale care deservesc în mod direct reşedinţe de judeţ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoşani, Giurgiu, Piteşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgovişte, Tîrgu Mureş, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracţiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei.
”In ciuda eforturilor Guvernului României şi a Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFRˮ de a extinde sistemul clasic de tracţiune electrică, comunităţi importante de pe teritoriul naţional sunt în situaţia de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf. Materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent şi-a depăşit deja durata ciclului său de viaţă sau este aproape de sfârşitul ciclului de viaţă, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligaţii pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu public”, se mentioneaza in document.
Materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricaţie ce au fost utilizate sunt depăşite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardele de calitate prevăzute în contractele de servicii publice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
