Comunitatea bancară crede în dialog şi colaborare pentru crearea unui cadru de creştere sustenabilă, indiferent de schimbările politice, a declarat sâmbătă preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), Sergiu Manea, în cadrul unei conferinţe la Sinaia, care subliniază că nu oferă o proiecţie privind o evoluţie a cursului valutar sau a dobânzilor.
"Comunitatea bancară crede în dialog şi colaborare pentru crearea unui cadru de creştere sustenabilă indiferent de schimbările politice. În ceea ce priveşte evoluţia pieţelor valutare şi monetare, BCR (unde Sergiu Manea este CEO, n.r.), pariază pe moneda naţională inclusiv prin prisma promovării creditelor către populaţie exclusiv în RON încă din 2012. Nu oferim însă o proiecţie privind o evoluţie a cursului valutar sau a dobânzilor. Noi credem în moneda naţională", a declarat Sergiu Manea, întrebat care va fi impactul schimbării Guvernului în economia naţională şi a pieţei de capital.
Acesta afirmă că avem şansa de a demonstra că putem construi o ţară care e competitivă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Ţara devine mai matură. Am mare încredere că avem şansa de a demonstra că putem construi o ţară care e competitivă. Depinde cum înţelegem care sunt problemele importante şi cum să le adresăm", a declarat sâmbătă preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România.
Citând un studiu PwC, el spune că intermedierea financiară în România este de trei ori mai mică decât media UE şi este în scădere.
Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, printre cei mai importanţi fiind şi impredictibilitatea si volatilitatea cadrului legislativ.
Potrivit PWC, cele circa 50 de legi noi în domeniul bancar în perioada 2014-2018, în privinţa băncilor, au dus la: revizuirea produselor şi înăsprirea condiţiilor de creditare, creşterea portofoliului de credite neperformante, erodarea ratei de solvabilitate, scăderea profitabilităţii, retragerea unor bănci de pe piaţa bancară şi modificarea strategiei de investitii şi a modelului de business.
Pentru populaţie efectele au fost creşterea costurilor creditării şi scăderea puterii de cumpărare.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri, aceste legi au dus la încurajarea finanţării din surse alternative (autofinanţare, credit furnizor, împrumuturi acţionari) şi scăderea investiţiilor.
Despre OUG 114/2018, aceasta a fost emisă la finalul anului 2018, fără o consultare prealabilă şi fără un studiu de impact şi "este considerată una dintre măsurile cele mai nocive pentru mediul de afaceri din România".
La rândul său, OUG 19/2019 corectează câte ceva, dar problemele rămân, afirmă Sergiu Manea.
"Revizuieşte modalitatea de calcularea taxei pe activele financiare ale băncilor. Înlocuieşte indicele de referinţă al ratei dobânzii utilizat în contractele noi de credit pentru consumatori, denominate în lei şi cu rate variabile ale dobânzii, cu indicele IRCC. Dar: lipseşte o analiză de impact şi o fundamentare care să justifice introducerea unei asemenea sarcini fiscale, inclusiv din perspectiva existenţei unei proportionalităţi între scopul pentru care a fost întrodusă o asemenea taxă şi efectele ei reale; trebuie clarificată alicabilitatea Regulamentului (UE) 2016/1011 din perspectiva rolului CNSP de administrator al unui indice de referinţă; este necesară revizuirea metodologiei de calculal IRCC, pentru a fi în conformitate cu reglementările europene şi pentru a putea răspunde scopului pentru care a fost introdus", mai spune Manea.
Despre taxa pe activele financiare ale băncilor, reprezentantul CPBR afirmă că riscurile induse de introducerea acestei măuri fiscale pot genera costuri, atât în rândul consumatorilor, cât şi al instituţiilor de credit şi al economiei.
"Obiectivele urmărite sunt creşterea intermedierii financiare, scăderea costului creditării populaţiei şi încurajarea economisirii. În fapt, riscurile induse de introducerea acestei măsuri fiscale pot genera costuri, atât în rândul consumatorilor, cât şi al instituţiilor de credit şi al economiei, în general, care depăşesc cu mult beneficiile estimate şi, în ultimă instanţă, acestea vor avea un impact negativ semnificativ la nivel macroeconomic", mai spune el.
Ca o concluzie privind taxa pe activele financiare ale băncilor, el precizează că, "având în vedere efectele negative în cascada pe care le va produce asupra întregii economii a României şi lipsa unei analize de impact care să justifice introducerea unei asemenea poveri fiscale, considerăm că taxa pe activele financiare ale băncilor ar trebui eliminată".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
