Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, estimează o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%, pentru finalul anului, iar traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în octombrie faţă de septembrie, la 15,3%.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”La sfârşitul acestui an vedem o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%. În noiembrie anul trecut, creşterea lunară a IPC a fost chiar zero. Nu vedem o asemenea performanţă şi în noiembrie anul acesta. Când va apărea în decembrie inflaţia din noiembrie, comparativ cu noiembrie anul precedent, va fi probabil peste 15%. Asta nu înseamnă că ce s-a întâmplat în octombrie a fost un accident. Efectul de bază îşi joacă rolul său în evoluţia indicelui preţurilor de consum. Probabil datorită acestui lucru o să avem din nou o creştere a ratei anuale a inflaţiei până la 16%. După care, pe ipoteza iniţială pe care s-a calculat scenariul de bază, scade inflaţia probabil permanent, cu excepţia lui august anul viitor. Am calculat repede şi arată rata anuală a inflaţiei în ipoteza prelungirii schemei de plafonare şi observăm o diferenţă majoră de câteva puncte procentuale. Mai mult ca sigur că în luna februarie, când avem raporul viitor, proiecţia viitoare va ajunge undeva în apropierea ţintei undeva în 2024. Nu am apucat să calculăm efectele indirecte. Dacă unele preţuri la energie, gaze naturale se vor duce în jos, e posibil să avem o evoluţie mai bună, să intrăm mai repede în intervalul ţintit. Dacă avem prelungirea războiului, cu efecte puternice în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, cu o iarnă dificilă, traiectoria se schimbă”, a spus Mugur Isărescu.
Traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale, potrivit BNR.
”Cel mai mare necaz pe care îl vedem, nu numai noi, îl văd şi europenii, şi americanii, chiar dacă în America inflaţia o dă în jos, marele pericol este dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Dacă se întâmplă la casele mari, BCE, Fed, Banca Angliei, bineînţeles că ne va afecta şi pe noi”, a mai spus Isărescu.
Despre preţurile materiilor prime, în ciuda temperării, oficialul BNR spune că banca central este precaută şi crede că impactul este în continuare în sus.
De la începutul anului 2021 şi până în prezent, rata anuală a IPPI din industria alimentară a consemnat un salt de circa 30 puncte procentuale, iar variaţia anuală a IPC pentru alimente procesate a accelerat cu 15,9 pp.
Episodul actual se distinge de celelalte atât prin amplitudinea şocurilor, cât şi prin specificul celui energetic (anterior, petrol, în prezent, gaze naturale şi energie electric ă, inputuri utilizate în cvasitotalitatea etapelor proceselor de producţie), arată BNR.
”Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate. În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre. Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile”, arată prognoza BNR.
În ultimele luni, inflaţia s-a aflat între 14 şi 16%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
