Ambele partide majore din politica americană susţin principiul protecţionismului, însă diferă în modul în care îl aplică, arată o analiză a fintechului iBanFirst, care precizează că, pentru companiile europene şi româneşti de comerţ, o administraţie Harris nu ar oferi perspective mai favorabile decât o administraţie Trump, deoarece ambele prioritizează măsurile protecţioniste.
”Nu este un secret faptul că, dacă Donald Trump va câştiga alegerile, va continua politicile protecţioniste pe care le-a implementat începând din 2017. Totuşi, ar fi o greşeală să credem că o victorie a Kamalei Harris ar marca o schimbare de direcţie în această privinţă. Realitatea este că ambele partide majore din politica americană susţin principiul protecţionismului, însă diferă în modul în care îl aplică”, arată fintechul iBanFirst.
Cu 3 săptămâni înainte de alegerile din SUA, Alin Latu, country manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, explică modul în care o administraţie Harris ar putea influenţa companiile europene şi româneşti care fac comerţ internaţional.
Potrivit acestuia, administraţia Biden nu doar că a menţinut, ci a şi întărit măsurile protecţioniste introduse în timpul mandatului lui Trump. În prezent, aproximativ o treime dintre ţările lumii, inclusiv 60% dintre cele cu venituri mici, sunt supuse măsurilor protecţioniste şi sancţiunilor economice impuse de SUA. Este de remarcat faptul că aceste acţiuni au avut loc sub o administraţie democrată, nu republicană, afirmă el.
”Deşi Harris pledează oficial pentru comerţul liber, în mod ironic, SUA a blocat numirea judecătorilor în organismul de soluţionare a litigiilor al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, împiedicând aplicarea regulilor comerciale internaţionale. Dacă va fi aleasă, poziţia lui Harris privind comerţul liber rămâne incertă. Cu toate acestea, indiferent de partid – republican sau democrat – protecţionismul american va continua. Democraţii recurg rar la bariere tarifare. Creşterile de tarife propuse de Biden – cum ar fi 25% pentru bateriile vehiculelor şi 100% pentru vehiculele electrice, măsuri adoptate ulterior de Harris – ar avea un impact redus asupra PIB-ului Chinei. În schimb, propunerea lui Trump de a majora tarifele cu 60% ar putea reduce PIB-ul Chinei cu 1,4%. Cu toate acestea, democraţii nu sunt mai puţin fermi cu privire la China, ci doar mai subtili”, adaugă reprezentantul iBanFirst.
Protecţionismul democrat se bazează pe bariere ridicate de acces pentru companiile străine pe pieţele americane, afectând în special companiile europene, şi este susţinut de subvenţii semnificative pentru politicile de reindustrializare, precum IRA şi CHIPS Act. Aceste politici stimulează industria manufacturieră din SUA, dar contribuie la creşterea deficitului public până la aproape 5% din PIB, încălcând normele OMC prin concurenţă neloială.
În contrast, abordarea europeană eşuează din cauza finanţării dispersate, birocraţiei excesive şi a unei aşteptări nerealiste privind contribuţiile sectorului privat, aşa cum se poate observa în programe precum Next Generation EU şi Planul Juncker.
”Pentru companiile europene şi româneşti, o administraţie Harris nu ar aduce avantaje faţă de una Trump. Abordarea tranzacţională a lui Trump, prin ameninţarea cu tarife pentru concesii economice, este mai directă şi previzibilă, motiv pentru care China preferă perspectiva unei noi preşedinţii Trump. Sub o administraţie Harris, Europa ar rămâne un partener oficial privilegiat, dar politicile de subvenţionare a locurilor de muncă şi a energiei, introduse de Biden, ar accelera dezindustrializarea, forţând multe companii europene să se relocheze în SUA, aşa cum s-a văzut deja în industriile eoliană şi solară”, declară el.
Posibilitatea revenirii lui Trump a creat îngrijorare în Europa, reamintind necesitatea reducerii dependenţei strategice de SUA. Totuşi, dacă Harris este aleasă, acest impuls ar putea dispărea. Europenii, în mod naiv, încă mai cred că democraţii sunt mai deschişi la interesele europene decât republicanii, însă acest lucru este greşit. Ambele partide, fie democrat, fie republican, susţin principiul „America pe primul loc.”
Înfiinţat în anul 2016, fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Are peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar. Fintechul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
