Noul guvern de dreapta al Italiei va aloca cheltuieli noi de aproximativ 30 de miliarde de euro în bugetul pentru anul viitor, concentrate în principal pe reducerea impactului preţurilor ridicate ale energiei, amânând în acelaşi timp unele dintre cele mai generoase promisiuni electorale, transmite Reuters.
Criza energetică aflată în desfăşurare, declanşată de invadarea Ucrainei de către Rusia, înseamnă că prim-ministrul Giorgia Meloni şi aliaţii săi nu vor putea să-şi onoreze promisiunile mai extravagante din campania electorală, inclusiv reduceri radicale de taxe.
"Nu vom putea face totul deodată. Încercările anterioare de a face asta s-au încheiat cu un dezastru", a declarat duminică ministrul Industriei Adolfo Urso, pentru ziarul La Stampa.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Meloni a spus deja că aproximativ două treimi din fondurile suplimentară de cheltuieli vor fi folosite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile să supravieţuiască facturilor record pentru gaze şi electricitate.
Acestea se adaugă altor aproximativ 75 de miliarde de euro alocaţi în 2022 pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei.
Cabinetul a ridicat luna aceasta ţinta de deficit pentru 2023 la 4,5% din produsul intern brut, de la o prognoză de 3,4% făcută de guvernul anterior al lui Mario Draghi.
Însă miniştrii spun că vor fi prudenţi din punct de vedere fiscal şi vor evita erorile bugetare care au dus la demisia fostuuil premier al Marii Britanii Liz Truss.
Drept urmare, angajamentele de campanie ale partidului de extremă-dreapta Liga pentru o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate şi, în timp ce bugetul va include o reducere a sarcinii fiscale asupra muncii, au fost excluse reduceri mari ale impozitului pe venit.
Într-un efort de a ajuta familiile să facă faţă unei inflaţii ameţitoare, care în conformitate cu indicele armonizat al UE a atins în octombrie 12,6%, de la an la an, cabinetul ia în considerare eliminarea taxei pe vânzări pentru produsele de bază, cum ar fi laptele şi pâinea.
Împrumuturile suplimentare vor plăti pentru unele dintre angajamentele de cheltuieli, dar se aşteaptă ca venituri noi de aproximativ 3 miliarde de euro să fie strânse printr-o taxă excepţională pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de preţurile mari ale petrolului şi gazelor.
Pentru a face economii, este aşteaptat, de asemenea, că Meloni va începe să anuleze o schemă de reducere a sărăciei, numită ”salariul cetăţenilor”.
Partidele de stânga spun că programul este vital, având în vedere starea tulbure a economiei, dar partidele de coaliţie spun că le permite şomerilor să evite piaţa muncii.
"(Plăţile) vor fi oprite pentru cei cu vârsta între 18 şi 59 de ani care pot lucra. Dar nu se va întâmpla imediat. Va fi o fază de tranziţie în 2023", a declarat subsecretarul guvernamental Giovanbattista Fazzolari, pentru ziarul Corriere della Sera.
Odată ce cabinetul va aproba bugetul, Parlamentul va avea până la 31 decembrie să-l adopte în lege.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
