Germania va suplimenta împrumuturile acordate firmelor energetice care riscă să fie zdrobite de creşterea preţurilor la gaze, în timp ce Uniunea Europeană a pregătit propuneri pentru a ajuta gospodăriile şi industria să facă faţă crizei energetice declanşate de Invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.
Comisia Europeană urmează să anunţe miercuri propuneri, inclusiv obiective de reducere a consumului de energie electrică şi un plafon de venituri pentru centralele care nu utilizează gaze naturale.
Miniştrii Energiei din UE vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 30 septembrie, pentru a încerca să convină asupra lor.
Separat, autoritatea de supraveghere al valorilor mobiliare al UE are în vedere şi măsuri pentru a ajuta firmele energetice care au dificultăţi să îndeplinească cererile de garanţii tot mai mari, după ce au fost surprinse de creşterea preţurilor, pe măsură ce Rusia a tăiat livrările de gaze către Europa.
Criza afectează deja puternic economia Europei, chiar înainte de debutul iernii, când utilizatorii industriali s-ar putea confrunta cu raţionalizarea dacă rezervele de gaze se vor dovedi inadecvate.
Încredereaindustriei în cea mai mare putere economică a blocului, Germania, a scăzut.
”Desigur că ştiam şi ştim că solidaritatea noastră cu Ucraina va avea consecinţe. Hai să rezolvăm sarcina împreună”, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, îndemnându-I pe germani să se pregătească pentru o iarnă grea şi să facă faţă provocării unei schimbări a aprovizionării cu energie.
Ministerul de Finanţe al Germaniei a declarat că doreşte să stimuleze împrumuturile de stat pentru firmele energetice prin utilizarea autorizaţiilor de credit create pentru a oferi ajutor în pandemia de Covid-19, un ziar german estimând valoarea acestora la 67 de miliarde de euro.
Săptămâna trecută, VNG, unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale ruseşti din Germania, a devenit cea mai recentă firmă energetică care a cerut guvernului ajutor pentru a rămâne pe linia de plutire.
Cabinetul german urmează să aprobe miercuri proiectul de lege pentru fondurile de credit sporite.
La nivelul UE, un purtător de cuvânt al Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) a declarat luni că autoritatea de reglementare ”a luat în considerare în mod activ” dacă sunt necesare măsuri de reglementare pentru a sprijini firmele energetice.
ESMA reglementează direct casele de compensare din UE, care, la rândul lor, stabilesc niveluri obligatorii de marjă, pe baza riscurilor potenţiale de pe pieţe şi contrapărţi.
Intervenţia publică în acest domeniu este rară, mai ales după ce criza financiară globală de acum peste un deceniu, a dus la cerinţe de marjă mai stricte.
Un proiect al propunerilor Comisiei Europene, văzut de Reuters, ar limita la 180 de euro pe megawat oră preţul la care centralele eoliene, solare şi nucleare şi-ar putea vinde energia în blocul celor 27 de ţări.
De asemenea, regulile ar forţa firmele de combustibili fosili să împartă profiturile în exces.
Guvernele ar trebui să folosească banii pentru a ajuta consumatorii şi companiile care se confruntă cu facturi mari ale energiei.
Oficialii UE au spus, totuşi, că planurile pentru sprijinirea lichidităţilor de urgenţă pentru firmele de energie care se confruntă cu nevoi de garanţii crescânde sunt încă în curs de elaborare şi probabil că vor fi publicate mai târziu de miercuri.
Diplomaţii spun că există un sprijin larg pentru un plafon de venituri pentru furnizorii de energier care nu folosesc gaze, precum şi planuri de a impune reduceri ale cererii de energie electrică.
Dar ţările sunt împărţite în privinţa altor idei - inclusiv a unui plafon de preţ al gazelor, care nu a fost inclus în proiectele de propuneri ale Comisiei.
De asemenea, UE a renunţat la un plan anterior de a impune un plafon de preţ pentru gazele ruseşti.
Ţări, inclusiv Ungaria şi Austria, s-au opus acestei idei, în cazul în care Moscova s-ar răzbuna întrerupând livrărileziile în scădere pe care încă le trimite către UE.
Între timp, încrederea investitorilor din Germania a scăzut peste aşteptări în septembrie, deoarece preocupările legate de aprovizionarea cu energie a ţării afectează din ce în ce mai mult perspectivele pentru cea mai mare economie a Europei.
Separat, compania suedeză de utilităţi Vattenfall a anunţat că a amânat repornirea reactorului nuclear Ringhals, 4 cu două luni, până la 31 ianuarie, într-un nou obstacol pentru alimentarea cu energie electrică în regiunea nordică şi baltică.
”Acest lucru agravează o situaţie a energiei deja dificilă în sudul Suediei”, a declarat analistul pieţei de energie Tor Reier Lilleholt, de la Norway's Volue.
Între timp, directorul general al companiei energetice de stat ucrainene Naftogaz a declarat marţi că speră să restabilească producţia datorită recentelor succese militare. Naftogaz produce cea mai mare parte din gazele Ucrainei, cu o producţie totală de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) în 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
