În prezent, Europa generează peste 80.000 de startup-uri, dintre care 51 sunt unicorni, iar anul trecut startup-urile europene au atras investiţii în valoare de 41 miliarde dolari, în creştere de la 36,6 miliarde dolari în 2019.
Principalii lideri independenţi ai ecosistemelor de startup-uri din 27 de ţări membre UE prezintă luni comisarului european Mariya Gabriel (responsabil pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret în Uniunea Europeană) planul de transformare a Europei în noul centru global pentru startup-uri. Iniţiativa îşi propune creşterea de zece ori a numărului de unicorni (companii private evaluate la peste 2 miliarde de dolari) din Europa, în următorii zece ani.
Iniţiativa reprezintă şi o consolidare a relaţiilor dintre sectorul startup-urilor şi Comisia Europeană.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Întâlnirea de luni marchează primul pas al unui parteneriat de durată, comisarul Mariya Gabriel şi liderii ecosistemelor startup stabilind să se întâlnească la fiecare şase luni, pentru a evalua progresele.
Startup-urile româneşti sunt reprezentate în grupul EU27 prin Romanian Tech Startups Association (ROTSA), organizaţie non-guvernamentală care se implică activ în iniţierea de proiecte şi programe pentru dezvoltarea, creşterea şi susţinerea ecosistemului naţional de startup-uri de tehnologie scalabile la nivel internaţional.
"În prezent, Europa generează peste 80.000 de startup-uri, dintre care 51 sunt unicorni. În 2020, startup-urile europene au atras investiţii în valoare de 41 miliarde dolari, în creştere de la 36,6 miliarde dolari în 2019. În primul trimestru din 2021, 27 de companii europene au primit finanţări în valoare de peste 1 miliard de dolari, în baza celei mai recente runde de investiţii. Un aspect mai puţin pozitiv este faptul că doar 7 dintre acestea fac parte din EU27 şi îşi propun să rămână în Uniunea Europeană după primirea finanţărilor. În aceeaşi perioadă, Statele Unite au generat 67 de noi unicorni", anunţă ROTSA.
Propunerea celor 27 de lideri ai ecosistemelor de startup-uri europene include o listă de recomandări ce cuprind teritorii precum educaţia, creativitatea, diversitatea, facilităţi fiscale, opţiuni privind listarea la bursă şi achiziţii publice.
“Nu există niciun motiv pentru care Europa să nu poată să depăşească performanţa Statelor Unite şi a Chinei cu privire la generarea de unicorni. Cred cu tărie că putem şi trebuie să creştem de zece ori numărul de unicorni din Europa, în următorii 10 ani. Estonia este un exemplu în acest sens”, declară Peter Vesterbacka, FinEst Bay Area.
Obiectivul strategic al grupului este să ofere feedback Comisiei Europene cu privire la modalităţile prin care poate susţine şi promova ecosistemele europene de startup-uri, astfel încât să crească numărul locurilor de muncă, inovaţia şi exporturile UE în următoarea decadă.
„Suntem bucuroşi că România este parte activă în a sprijini acest demers care vine să genereze o serie de politici europene dinspre Comisia Europeană către statele membre. Este o iniţiativă care reconfirmă interesul partenerilor din conducerea instituţiilor europene faţă de creşterea competitivităţii UE, inclusiv prin mărirea bugetelor alocate startup-uri tech. Ceea ce ne-am propus noi, ROTSA, în particular, este generarea unui model de iniţiere şi susţinere a startup-urilor tech prin programe de incubare - investiţii early stage – accelerare, funcţional şi performant care să poată fi implementat la nivel naţional, cu implicarea ecosistemelor locale din principalele oraşe tech din România iar acest demers vine ca o validare că România are un potenţial de necontestat pe această sferă" spune Cristian Dascălu, chairman ROTSA.
Despre teme propuse şi acţiuni asociate:
Tema 1. Definiţii şi date. Pentru a evalua corect evoluţia startup-urilor şi a consolida ecosistemul European de start-upuri, este important să fie agreate definiţii ale grupurilor relevante din acest segment, a căror creştere poate fi urmărită în timp folosind datele colectate de la fiecare stat membru.
Acţiuni asociate: definiţii comune ale termenilor cheie, setarea unei taxonomii pan-europene, măsurători ale datelor colectate şi îmbunătăţirea calităţii datelor publice de către autorităţile publice.
Tema 2. Talent. Un ecosistem de startupuri vibrant are nevoie de o sursă bogată de talente. De aceea, talentul trebuie încurajat la toate vârstele, pentru toate genurile, fără discriminare, astfel încât fondatorii de startup-uri din UE să fie pregătiţi pentru provocările de mâine.
Acţiuni asociate: educaţie antreprenorială pentru copii/tineri, încurajarea studenţilor să înceapă un business, susţinerea antreprenorilor femei, susţinerea comunităţilor de femei antreprenori, încurajarea creării de spaţii creative şi asigurarea unor oportunităţi egale celor care inovează, indiferent de locul unde aceştia se găsesc.
Tema 3. Ecosisteme. Startupurile fac parte dintr-un sistem cu organizaţii interdependente şi participanţi conectaţi, inclusiv universităţi, guverne, organizaţii financiare, organizaţii suport (precum incubatoare, acceleratoare, spaţii co-working etc), organizaţii de cercetare, furnizori de servicii (legale, financiare) şi corporaţii mari. Această ultimă categorie include companii mari din zona de tehnologie, care aduc alte avantaje faţă de corporaţiile tradiţionale. Acestea atrag cele mai bune talente din zona de IT, aduc profesionalism, creează oportunitatea angajării fondatorilor care „au dat greş” şi sunt de multe ori sursă pentru noi start-upuri.
Colaborarea între aceşti actori trebuie susţinută pentru a se creea sinergii. Ecosistemele puternice şi startup-uri puternice merg mână în mână.
Acţiuni asociate: Adoptarea de către UE a unei politici care să susţină startup-urile, cu un procent din bugetul de achiziţii al UE alocat bunurilor şi serviciilor oferite de startup-urile din Europa (achiziţiile publice reprezintă 18% din PIB-ul Uniunii Europene, este important ca această sumă să fie folosită şi pentru a cumpăra bunuri şi servicii de la startup-uri din Europa), cultivarea inovaţiei, susţinerea unei abordări bazate pe tehnologie în antreprenoriat (ex. programe spin-off), co-crearea unor programe flagship care să conecteze jucătorii ecosistemelor de start-upuri pentru a adresa provocările Europei (de exemplu climă, mobilitate), şi facilitarea investiţiilor între ţări.
Tema 4. Politici pentru statele membre. Este o nevoie acută de coerenţă în politicile ce privesc startup-urile din Europa. Astfel, Comisia Europeană ar trebui să ofere statelor membre suport pentru implementarea unor politici favorabile startup-urilor. De asemenea, Comisia ar trebui să ofere exemplul propriu şi să prezinte o politică coordonată DG Grow, DG RTDI, DG CNECT, DG DIGIT, FISMA, COMP, etc., integrate în programul Green Deal si strategia de digitalizare.
Acţiuni asociate: facilităţi fiscale pentru susţinerea dezvoltării, stoparea favorizării datoriilor versus capitaluri proprii, condiţii mai bune pentru acţiunile la bursă ale angajaţilor (ESOP), implementarea unui card visa pan-european pentru startup-uri şi adresarea punctelor slabe din legislaţia corporate cu privire la insolvenţă şi restart (în prezent, legislaţia cu privire la insolvenţă blochează fondatorii pentru ani de zile, împiedicându-i să meargă mai departe cu un business nou).
Întâlnirea de luni cu comisarul european este considerată critică pentru atingerea obiectivului de a transforma Europa în principalul centru global al inovaţiei şi de a creşte numărul de unicorni în UE de zece ori, în următoarea decadă.
“Sunt convinsă că, dacă liderii ecosistemelor şi liderii politici lucrează împreună putem construi un adevărat ecosistem al inovaţiei pan-european, care să ajute noua generaţie de inovatori şi antreprenori să se extindă şi să devină campioni în domeniul tehnologiei, şi să ajute Europa într-un model sustenabil, digital, de revenire post covid”, a spus comisarul Mariya Gabriel, înaintea întâlnirii.
Grupul independent al liderilor ecosistemelor de startup-uri, invitat de comisarul Gabriel să vorbească în numele ecosistemelor din domeniul inovaţiei, cu scopul de a genera viitoarea politică UE cu privire la inovaţie, este format din: Carlos Mateo (Asociacion Startups), Markus Raunig (AustrianStartups), Charlotte Greant (Startups.be), Dimitar Vasilev (Bulgarian Business Forums), Hajdi Cenan (Croatian AI Association), Stavriana A. Kofteros (Startup Cyprus), Markéta Přenosilová (CzechInvest), Tomas Mathiesen (Danish Startup Group), Matej Rus (Startup:Slovenia), Maarika Truu and Eve Peeterson (Startup Estonia), Peter Vesterbacka (FinEst Bay Area), Nicolas Brien (France Digitale), Christian Miele (Deutsche Startups), Panos Zamanis (Hellenic Startup Association), Csongor Biás (Startup Hungary), Martina Fitzgerald (Scale Ireland), Giorgio Ciron (InnovUp), Olga Barreto Goncalves (Latvian Startup Association StartinLV), Roberta Rudokiene (Startup Lithuania), Elodie Trojanowski (Fédération Luxembourgeoise des Startups), Simon Azzopardi (Silicon Valletta), Tomasz Snazyk (Startup Poland), Simon Schaefer (Startup Portugal), Cristian Dascalu (Romanian Tech Startups Association), Michal Kardos (Slovak Alliance for Innovation Economy), Arash Sangari (Swedish Agency for Economic and Regional Growth) and Constantijn van Oranje (Special Envoy at Techleap.nl). Jan Bormans îndeplineşte funcţia de secretar al grupului.
Romanian Tech Startups Association este o organizaţie nonprofit care îşi propune să promoveze, să sprijine şi să reprezinte interesele startup-urilor de tehnologie din România. ROTSA, prin colaborarea cu principalii actori ai ecosistemului naţional de startup-uri de tehnologie, realizează maparea naţională a startup-urilor tech din România, într-un efort de generare de date legat de starea şi evoluţia companiilor de tip startup tech. Viziunea ROTSA este dezvoltarea şi sprijinirea ecosistemului de startup-uri de tehnologie, fiind în acelaşi timp un conector pentru principalii actori şi o legătură cu alte ecosisteme internaţionale deja existente.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
