Produsul Intern Brut (PIB) din zona euro a stagnat în trimestrul al patrulea din 2023 faţă de trimestrul precedent, după ce scăzuse cu 0,1% în perioada iulie-septembrie, astfel încât economia grupului de ţări cu monedă unică scapă la limită de recesiune, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, relatează AFP.
Cifrele anunţate sunt mai mari decât previziunile analiştilor de la Bloomberg şi Factset, care se aşteptau la o scădere a PIB-ului Eurozonei cu 0,1% în perioada octombrie-decembrie şi la intrarea în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de scădere.
Pe ansamblul anului trecut, cele 20 de ţări care au monedă unică au înregistrat o creştere de 0,5% faţă de 2022, potrivit biroului european de statistică. Această cifră este uşor mai mică decât cea de 0,6% anticipată în noiembrie de Comisia Europeană în ultimele sale previziuni.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
Anul trecut, economia europeană a avut de suferit din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a limita inflaţia record. Criza creditelor a cântărit asupra investiţiilor şi consumului, în timp ce exporturile au avut de suferit din cauza încetinirii cererii mondiale.
Prin urmare, zona euro este în prezent împotmolită în stagnare, cu o creştere a PIB-ului care se învârte în jurul valorii de zero: +0,1% din ianuarie până în martie, +0,1% din aprilie până în iunie, apoi -0,1% şi 0%, de la un trimestru la altul.
Cifrele sunt destul de asemănătoare în întreaga zonă euro. Însă unele ţări s-au descurcat mai bine. Spania, de pildă, susţinută de turism, a înregistrat o creştere de 2,5% anul trecut, iar Franţa, cu +0,9%, s-a descurcat mai bine decât media.
În schimb, Germania, cea mai mare economie europeană, a suferit un declin de 0,3%, trasă în jos de criza din sectorul industrial, care suferă din cauza costurilor energiei. Contraperformanţa zonei euro s-a datorat în principal slăbiciunii Germaniei, care şi-a văzut modelul de afaceri - bazat pe energia ieftină din Rusia şi pe un comerţ intens cu China în ambele sensuri - bulversat de evenimentele geopolitice, comentează Reuters.
Comisia Europeană urmează să îşi publice previziunile de creştere pentru 2024 la 15 februarie. Până în prezent, aceasta se aştepta la o creştere a PIB-ului de 1,2% pentru zona euro, dar în ianuarie comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a perspectivei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
