Boardul directorilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat o evaluare ex post a acordului cu România încheiat în septembrie 2013 şi nefinalizat, considerând că lecţiile acordului pot fi folosite pentru modelarea viitoarelor programe ale instituţiei. Conducerea Fondului recomandă Executivului de la Bucureşti să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor, să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar la 1,5% din produsul intern brut (PIB) în 2020, în timp ce Băncii Naţionale a României (BNR) i se recomandă să îngusteze coridorul dobânzilor la facilităţile de credit şi de depozit din jurul dobânzii de politică monetară, un prim pas înainte de majorarea ratei dobânzii.
Acordul din septembrie 2013, unul de precauţie încheiat pe doi ani între guvernul Ponta şi FMI, nu a fost finalizat în condiţiile agreate, după ce executivul de la Bucureşti a decis să majoreze cheltuielile publice, să reducă taxele, cu riscul creşterii deficitului bugetar, măsuri criticate la acea dată de reprezentanţii FMI.
"Directorii consideră că evaluarea ex post privind România a oferit unele lecţii potenţial utile pentru crearea viitoarelor programe ale Fondului, inclusiv necesitatea de a acorda mai multă atenţie constrângerilor legate de economia politică şi de capacitate, prioritizării şi paşilor reformelor şi situaţiilor financiare ale sectorului privat şi rolului acestora în finanţarea economiei", arată raportul publicat joi de FMI.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Conducerea FMI a făcut câteva constatări asupra motivelor pentru care acordul nu a fost finalizat.
"(Directorii) au notat că, deşi obiectivele politicilor din cadrul programului au fost potrivite în mare măsură, iar unele progrese au fost realizate, paşii înapoi în reformele structurale cheie şi îngrijorările legate de calitatea măsurilor fiscale au împiedicat finalizarea programului", notează raportul.
Conducerea FMI încurajează guvernul să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor.
"Directorii au notat că deteriorarea recentă a politicilor fiscale şi reducerea ritmului reformelor structurale ar putea ameninţa câştigurile anterioare. Pentru a compensa aceste neajunsuri, directorii au subliniat necesitatea reorientării politicilor de la stimularea consumului către susţinerea investiţiilor, pentru a proteja rezervele şi pentru a creşte în mod sustenabil nivelul de trai al populaţiei", arată raportul.
Directorii FMI consideră că este nevoie şi de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care estimează că, fără aceste măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB în acest an.
"Directorii au subliniat că măsuri suplimentare vor fi necesare pentru a menţine deficitul bugetar sub ţinta autorităţilor, de 3% din PIB în 2017. Directorii aunotat că legea unitară a salarizării şi viitoare scăderi de taxe reprezintă riscuri la adresa echilibrului bugetar. Ei au cerut fixarea unei ţinte de deficit pe termen mediu de 1,5% din PIB pentru a proteja rezervele şi pentru a reduce gradual datoria publică", se menţionează în document.
Conducerea FMI solicită din nou reluarea reformelor structurale în România, mai ales reforma companiilor de stat şi numirea de manageri profesionişti.
În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea FMI recomandă BNR să îngusteze coridorul dobânzillor facilităţilor de credit şi de depozit.
"Directorii au încurajat banca centrală să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste în creştere şi să ia în considerare înăsprirea condiţiilor monetare. Ei au recomandat susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă prin îngustarea coridorului dobânzilor şi prin sterilizarea excesului de lichiditate. Acest lucra va crea condiţiile unei creşteri ulterioare a dobânzii de politică monetară", arată documentul FMI.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.
Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.
În aprilie, FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, prognoza fiind menţionată şi în raportul de evaluare publicat joi. Guvernul mizează pe o rată de creştere a economiei de 5,2% în acest an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
